Ce-l încep cu o veche URĂtură: Sorcova, Vesela, Să trăiți…
Ca un pom să-nfloriți,
Ca un câmp să mărgăriți,
Ca și toamna să-nfrunziți,
Iar la iarnă împodobiți, în pură iubire, să ne-ntâlnim!
La fiecare început de etapă, de debut al celor 365 de răsărituri nescrise – și implicit necunoscute – obișnuim, pe bună dreptate, să ne urăm cu entuziasmul aferent: „Un An Nou fericit!”, dar ce dificil este să definim fericirea; să ne dorim: „Sănătate, că-i mai bună decât toate…”, fără a reaminti însă și de cumpătarea la bucate; să ne zicem: „Vise îndeplinite”, ignorând sfatul dat de omul hâtru: … Citește mai departe