Parafrazând debutul basmelor de altădată, mă-ncumet să zic și eu: „a fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit…” un pământean care cerea binevoitorilor posmagi înmuiați (și ce haz de caz s-a făcut!), dar iată că-n zilele noastre, pe nesimțite, EL a mai adăugat o cerință la fel de nesimțită: să fie și bine mestecați. Prin urmare: pe rafturi, în magazine, tronează mămăligă vidată și aluat de clătite la sticlă; la ușa casei, (des)servită de curieri, răsare cina, și chiar micile cumpărături; caii-putere au fost bine (dis)puși pe cutie automată, pe pilot automat … Citește mai departe
Category: Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale
Condica de sugestii
Pe timpuri (în urmă cu doar trei decenii, dincolo de care mi se pare o cu totul altă lume), pentru a da clienților posibilitatea de a releva nereguli și de a sugera soluții de îmbunătățire a activității, alăturat ușii de intrare în magazin te aștepta, atârnată de o sfoară, condica de sesizări și de reclamații. Și tot pe atunci, dacă la formarea caracterului contribuiau decisiv „cei șapte ani de acasă”, iar în culegerea de informații și însușirea de valori adevărate își aduceau preponderent aportul lecțiile și lectura, consacrând și o deviză: „ai carte, ai parte”, în zilele noastre (parcă se … Citește mai departe
Duhul bucuriei de a fi
În Numele Legii se statuează constant obligații de a da, de a face și de a nu face, iar În Numele Domnului este statornicită și obligația de a fi: cinstit, smerit, darnic, empatic…, corelativ fiind atașat și dreptul de a fi, de a trăi și de a deveni – un drept divin, dat din înalt și botezat cu pâine și vin. Dar Doamne cât de des uităm de har, de sfântul dar ce ne-a fost pus, la plecare, în bagaj ori cum îl irosim (cutumiar fiind deja consacrat dreptul de a fi prost!), săvârșind un culpabil abuz de drept, căci … Citește mai departe
Bucuria de a face
Și nu-i doar una, nestrămutată și necontenit căutată, precum este, până la un punct, bucuria de a aduna bani, bunuri, bucate…, ci felurite, nenumărate și nu neapărat zidite-n palma de pământ ori legate cu lanțuri de materie: bucuria de a urca spre înălțimile cuvenite; bucuria de a împlini binele în orice vreme; bucuria de a rezista tentației; bucuria de a ne ridica după cădere; bucuria de a înfăptui dreptatea, indiferent de vremuri; bucuria de a ne lustrui caracterul; bucuria de a lărgi sufletul, bucuria de a schimba, în bine, perspectiva; bucuria de a (ne) dărui; bucuria de a-l căuta pe … Citește mai departe
Crez, de miez
Ion Codru Drăgușanu – Cuvânt scolastic pronunțat în data de 15 noiembrie 1847 cu ocaziunea deschiderii școlilor în Ploiești și publicat la finalul cărții Peregrinul transilvan:
„Aici, domnii mei, stăm în prezență, eu ca învățător, Domnia voastră ca părinți ai fragedelor ființe ce încredințați spre creștere și luminare În această situațiune, vom sta în strânse relații unii către alții, vom avea datorințe reciproce prin chiar firea lucrului, pre cari nu le vom putea încungiura; crez dară că o explicațiune mai amănuntă, atingând împreunatele noastre datorinți reciproce, va fi tuturora binevenită. Mă voi adopera în consecință, să arăt adevăratele calități ale … Citește mai departe