Proverbe înțelepte și un munte de poveste

Munții Piatra Craiului, sau prescurtat Craiul, cum este de montaniarzi alintat, este un petecuț de paradis în care te poți preumbla fără riscul de a te plictisi și în care aflăm de toate (creste celeste, prăpăstii fără fund, padine frumoase, ascunse brâuri de mijloc, peșteri și grote prețioase, avene adânci, canioane și izbucuri deosebite, pânze întinse de grohotiș, turnuri, verticale de sute de metri) și pentru toți: biologi, geologi, speologi, fotografi sau simpli turiști. Nicăieri în țara noastră nu aflăm atâta măreție și diversitate câtă încape în arealul extrem de restrâns al Pietrii Craiului.

În basme cuvântul crai are înțelesul de rege. Crai i-au spus ardelenii și domnitorului Mihai Viteazul, și principilor transilvăneni, precum și împăraților de la Viena. Ca atare, numele purtat de „Uriașul alb de calcar” este evident potrivit, iar formula adecvată de adresare este indiscutabil „Maiestate” sau „Alteță-Regală” când, odată ajunși în fața lui, facem o plecăciune, plină de respect, și o rugăciune, de cerere, de primire în împărăția sa, așa cum, la plecare, o fandare, cu mâna pusă la inimă și un cuvânt de mulțumire este la fel de firesc.

Același sens de rege maiestuos are denumirea de Piatra Craiului atât în limba maghiară (Kiralyko-hegyseg) cât și în limba germană (Konigstein), ceea ce înseamnă că toți, câți suntem prin preajma lui, îi simțim pregnant alura și aura de „Sir”.

În limba română crai se numește și vătaful călușarilor și tot așa i se spunea, pe vremuri, căpeteniei feciorilor din sat. Dar termenul de crai este frecvent folosit și când vine vorba de „magii de la răsărit”, și pentru a puncta puterea de seducție a cuiva, iar expresia „crai-nou” face referire la prima fază a lunii, când are forma unei seceri subțiri. Toate aceste însușiri sunt proprii și Pietrei Craiului: întâietate, farmec, fascinație, atracție…, iar custura ce se înalță iute din verdele pădurii spre albastrul infinit al cerului este într-adevăr îngustă, strălucitoare, zimțată și curbată.

Este un munte miraculos și periculos, recomandat doar drumeților experimentați. Piatra Craiului nu trebuie abordată la început de drum în dragostea pentru munte, ci numai când am început să-l descoperim și să-l înțelegem pe deplin, să-l acceptăm așa cum este și să-i iertăm toanele, și cel mai important: să-l străbatem numai pe potecile pe care ni le-a dat, să nu-l zgândărim cu bățul aventurilor fără rost și să nu amânăm întoarcerea la tabără când ne atrage atenția că vizita s-a terminat.

Această „Crăiasa a Carpaților” (am putea-o porecli și „Albă-ca-zăpada”) ne cheamă tainic, ne invită necontenit, dar fără a ni se oferi în tot, fără opreliști, motiv pentru care, la plecare, senzația resimțită nu este că am cucerit-o, că ne-a săturat, că suntem îndestulați, ci că o mai vrem, și tocmai de aceea, cu toții, visăm aici să revenim.

Alăturat am așezat fotografiile culese dintr-o tură făcută pe Creasta Sudică a Pietrii Craiului: Cabana Plaiul Foii- Refugiul Șpirlea – Zăplaz – Grindu – Coama Lungă – Lespezi – Funduri – Marele Grohotiș, alăturând și câteva boabe de înțelepciune populară.

Creasta Munților Piatra Craiului, văzută dinspre Cabana Plaiul Foii.

„Fulgerele lovesc munții cei mai înalți.” – proverb românesc

„Sunt mai multe drumuri care duc spre vârful muntelui, dar de acolo priveliștea este mereu aceeași.” – proverb chinezesc

„Oricât ar fi muntele de înalt, tot există pe undeva o cărărușă până în vârf.” – proverb afgan

„Nu toți munții au pietre prețioase. (…) Nu toate pădurile au lemn de santal. Nici oameni buni nu se întâlnesc oriunde.” – proverbe sanscrite

Câteva imagini de interior:

„Nici munții nu rezistă la bunăvoință.” – proverb turcesc

„Răbdarea tocește munții.” – proverb arab

„Despre munți, mărturie stau trecătorile” – proverb armenesc.

„Trebuie să se surpe muntele ca să se umple prăpastia.” – proverb armenesc

„Munca netezește munții.” – proverb armenesc

„Cel care mută un munte începe prin a căra pietrele mici.” – proverb chinezesc

„Apa când se umflă și pe munte îl cufundă.” – proverb românesc

„Cine aduce mereu câte o roabă de pământ, cu timpul poate ridica un munte.” – proverb persan

Priveliști de panoramă preluate de pe creștetul cărunt al Pietrii Craiului către culoarul Rucăr-Bran, cu mențiunea că în fundal sunt Bucegii, iar printre trupurile de pădure câteva sate minunate: Măgura, Șirnea, Peștera.

„Dacă nu te înalți pe un munte n-ai cum să vezi câmpia.” – proverb chinezesc

„Într-o țară deluroasă orice movilă se crede un munte.” – proverb turcesc

„Între doi munți este o vale.” – proverb românesc

Fotografii făcute de sus spre culoarul Tămaș-Zărnești, cealaltă vale ce se vede de pe culme în zare, iar în depărtare apare „Preaînaltul Făgăraș”.

*„Un porumbel care are o zi, nu poate zbura peste un munte.” – proverb coreean*

„Munții sunt deprinși cu zăpezile.” – proverb grecesc

*„Cine nu se urcă pe munte nu cunoaște înălțimea cerului.” – proverb chinezesc*

Pentru a putea releva peisajul alpin al Pietrii Craiului și ce presupune luarea bruscă în altitudine o să pun părtașii mei de munte pe post de indicatori și elemente de comparație.

„Munte cu munte se întâlnește, d-apăi om cu om.” – proverb românesc.

„Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om.” – proverb basc

„Când cineva este îndrăgostit, un vârf de munte devine un șes.” – proverb etiopian

„Vânătorul de căprioare nu vede niciodată muntele.” – proverb japonez

„Sursa marilor noastre nemulțumiri sunt problemele mici; oamenii nu se împiedică de munți, ci de pietre.” – proverb chinezesc

„Unui om harnic îi este mai ușor să treacă peste munți decât îi este unui leneș să miște un deget.” – proverb mongol.

„Trândavului nu-i ajunge nici un munte de bogății.” – proverb japonez

„Căsătorește-te cu o fată de munte și te vei însura cu tot muntele.” – proverb irlandez

„Nu e munte fără ceață, nu e munte fără ecou, nu e om de merit fără calomniatori.” – proverb turcesc

„Dacă zece oameni se unesc, ei pot să tragă o barcă peste munte.” – proverb bengalez

„Atunci când auzi că un munte a fost mișcat din loc, crede acest lucru. Atunci, însă, când auzi că cineva și-a schimbat caracterul, nu da crezare acestui zvon.” – proverb arab

„Bunătatea tatălui este mai înaltă ca muntele, bunătatea mamei este mai adâncă decât marea” – proverb finlandez.

„Binele pe care îl faci la șes îți va fi înapoiat la munte.” – proverb arab

În „Zona la Zăplaz” (situată la intrarea pe traseul ascendent) și în „Cerdacul Stanciului” (aflat în vecinătatea Marelui Grohotiș) întâlnim forme ce aduc cu opera lui Gaudi – cunoscutul arhitect spaniol. Sunt ferestre și găuri scobite în munte despre care se spune că sunt porți spre alte dimensiuni.