Pe Everestul României

Acum, când facem primii pași în noul an, încărcați de aspirații și cu gândul la ascensiuni, mi s-a părut potrivit să redeschid capitolul „Drumeții montane” cu „ Înalt Prea Ascuțimea Sa”, cu Moldoveanu ce stă de strajă la hotarul dintre Transilvania și Muntenia. Bizară e această denumire dată celui mai înalt vârf montan din Carpații României, cum la fel sunt și ale altor piscuri plasate în preajma sa și care îl fac de nevăzut din Depresiunea Făgărașului: Vf. Bisericii – sculptată-n stâncă -, Vf. Corabia (n-am aflat abandonată acolo arca lui Noe), Vf. Ucea (nu Mucea!) sau Vf. Tărâța (nici pomeneală de vreo moară de măcinat pietre).

Pentru a-l cuceri într-o tură scurtă de sfârșit de septembrie și într-un cerc restrâns de prieteni, am plecat spre înălțimi sâmbăta dimineața de la Refugiul Viștea – unde au înnoptat și doi polonezi ce și-au încercat puterile cu țuica de prune bistrițene – iar spre seară, după ce Domnul ne-a îngăduit să urcăm pe timp senin pe „Domul României”, am ajuns la Cabana Podragu, unde am rămas peste noapte, coborând apoi duminică dimineața, pe poteca ce însoțește firul râului Arpașu, spre orașul Victoria.

Și dacă tot am luat decizia de a-l prezenta pe „CelMaiCel…”, alăturat fotografiilor am așezat cele mai frumoase cugetări despre ce înseamnă muntele pentru om.

„În munte se intră ca într-o catedrală, unde nu intri pentru a cuceri credința, ci pentru a te regăsi pe tine însuți.” – Marcian Bleahu
Ascensiunea este o neasemuită și de nedescris bucurie a trupului și a spiritului” – Guido Rey / „Ce-l cheamă pe om pe înălțime? Poate înrudirea sa cu infinitul, acolo sus pe vârful de munte.” – Algidius Tschudi

Munții sunt marile catedrale ale pământului: ziduri de stânci, mozaic de flori, coruri de izvoare, altar de zăpadă, boltă de stele.” – John Ruskin

Dacă undeva poți cunoaște un om, locul acela este muntele, atât în clipele de bucurie, de fericire contemplativă pe care le oferă muntele, cât și în momentele de simplă rezistență sau rezistență la limită ori chiar în lupta de viață și moarte.” – Eleonore Holl-HasenClever
Viața e la fel ca urcatul pe munți: nu trebuie să te uiți înapoi, riști să te ia cu amețeala. Trebuie să mergi înainte, înainte, înainte, fără să-ți pară rău de ce ai lăsat în urmă, pentru că dacă a rămas în urmă înseamnă că nu voia să te însoțească în călătoria ta, doar că ți-a folosit și aceea bucată de stâncă pe care nu o mai poți vedea, te-a făcut să înțelegi, ți-a dat elan.” – Giulia Carcasi
Toți își doresc să trăiască pe culmile munților, însă fericirea și evoluția se petrec până să ajungi acolo.” – Andy Rooney / „Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să știe că adevărata fericire este felul în care urci pantele abrupte spre vârf.” – Gabriel Garcia Marquez
În iarna vieții, omul înțelept și blajin, posesor al unui caracter fin, e ca un munte acoperit cu zahăr pudră și de feerie plin.” – Michelle Rosenberg

Numai dacă te afli în cea mai adâncă vale poți să-ți dai seama cât de magnific este cel mai înalt munte.” – Richard Nixon
Mă gândesc cu pietate la alpiniștii căzuți pe munte, dar nu urăsc muntele, nu el este vinovatul. Voi urca în continuare pe munte, căci alpinismul e pasiunea și rațiunea vieții mele.” – Walter Kargel

Omul și muntele se aseamănă, cu deosebirea că prin munții săi pământul încearcă să se ridice la cer, pe când prin oameni, cerul coboară pe pământ.” – William Shakespeare.

„Nu muntele îl cucerim, ci pe noi înșine.” – Edmund Hillary
Muntele a fost pentru noi o arenă naturală, unde luptând la granița dintre viață și moarte am descoperit acea libertate pe care o căutam fără să ne dăm seama și de care avem nevoie ca de aer.” – Maurice Herzog
„Un munte nu poate fi învins. El a fost și rămâne la fel chiar și după ce victorioșii au coborât și l-au părăsit. Oamenii nu au învins muntele, ei au învins cel mult slăbiciunea din ei, ridicându-se pentru o clipă la înălțimea munților.” – Reinhardt Messner

Dacă decizi să te urci pe munte, o să-ți fie frig, o să-ți fie rău, dar, când ajungi în vârf, trăiești și vezi lucruri pe care nimeni nu le vede.” – Mathias Malzieu
Viața omenească, ca un munte, are două coaste: pe una ne suim plini de junie și de nădejde, ajungem pe culmea sa și, în virtutea vârstei, mândru de înălțarea la care am ajuns, stăm acum un minut; apoi, împinși de brațul cel puternic al timpului, suntem nevoiți a descinde pe cealaltă coastă, care fiind mai repede și mai alunecoasă, iute ne aruncă la pământ.” – Gheorghe Asaki

„ Nu cucerești nicicând muntele. Nu te poți cuceri decât pe tine însuți.” – James Whittaker
Ce căutăm în munte? Căutăm o evadare în frumusețe.” – Gaston Rebuffat / „Munților, pentru ce este în voi atâta frumusețe.” – Byron
„Muntele e doar frumos pe vreme bună; fascinant este pe viscol sau furtună.” – Dinu Mititeanu
„Moții priveau munții, lăsându-i să se strecoare înăuntru printre pleoape, în fâșii subțiri, precum se degustă îndelung o băutură rară.” – Geo Bogza
Munții sunt brațele pământului ridicate spre cer.” – Dinu Mititeanu
„Muntele e un urs de piatră cu zmeură în gură și cetini în blană.” – Grigore Vieru
Libertatea locuiește în munți.” – Thomas Mann / „Libertatea – nimfa munților.” – Charlotte Bronte
Din vârful muntelui nu poți să vezi muntele.” – Frank Herbert / „Niciodată nu poți vedea muntele de aproape.” – Ralph Waldo Emerson / „Ca să vezi un vârf de munte, se cere perspectiva depărtării.” – Octavian Goga
Potrivit unui clișeu, viața este un munte. Te ridici, ajungi în vârf, și apoi cobori.” – Jeanne Moreau / „Urci muntele pentru a atinge vârful, dar odată ajuns acolo descoperi că toate drumurile duc jos.” – Stanislaw Lem
„Peste orice munte trece o cărare chiar dacă nu este văzută din vale.” – Theodore Roenthke
Nu e dorință cea care mă duce mai departe, în sus, spre vârful muntelui, ci obișnuință, ca și când urcatul ar fi o parte a vieții mele.” – Reinhold Messner
La munte omul e simplu, viața mai liniștită, năravurile mai nevinovate. Munteanul e curat la suflet, liber la gând și verde la trup ca brazii sub care trăiește.” – Vasile Alecsandri / „Locuitorii muntelui sunt ciopliți cu barda, impregnați cu asprimea, duritatea și tăcerea munților.” – Jean Secret / „Viața omului de munte este rânduită după o economie milenară și, ca atare, este automatică.” – George Călinescu
Orice călătorie în afară de cea pe jos este o călătorie pe picioare străine.” – Calistrat Hogaș / „Dintr-o călătorie se învață mai mult decât dintr-o bibliotecă.” – George Călinescu

Cât de monotonă ar fi fața pământului fără munți.” – Immanuel Kant
„Nu poți urca mai sus decât muntele visat.” – Boris Mehr.
Nu se poate sta totdeauna pe munți. Abia sosiți pe culmea munților suntem sortiți să coborâm. Condamnați să coborâm. Suirea e plătită cu coborârea.” – Giovanni Papini

Credința mută munții pe care i-a creat îndoiala.” – Lothar Schmid / „Cu cât credința e mai mare, muntele devine mai mic.” – Dan Surducan

Atunci când urc pe munte sunt urmat de un câine credincios pe nume Ego.” – Friedrich Nietzsche / „Când te pregătești să escaladezi un munte înalt, pune-ți în rucsac o inimă ușoară.” – Dan May

Cerul se construiește urcând spre el. Munții au fost făcuți să fie urcați. Cine știe cum să-i urce, în viață, nu coboară.” Viorel Muha
Voi, munților mândri, moșnegi cununați cu stelele bolții albastre, în leagănul vostru de codri și stânci dorm toate poveștile noastre.” – Octavian Goga

Coborând dintr-o tură solitară pe poteci de munte, ne simțim cu sufletul spălat de păcate ca și atunci când ieșim din biserica în care ne-am rugat și împărtășit.” – Dinu Mititeanu

„Apele ne unesc, numai munții ne despart.” – Octavian Goga
„Munții cei mai înalți dau spre văile cele mai adânci.” – Amin Maalout
Muntele înseamnă înțelepciune, adevăr și frumusețe.” – Goethe / „Văpaia focului meu o port pe munte, cenușa o duc la vale.” – Goethe

Și să nu uit ceva ce merită destăinuit: pe crucea din Vârful Moldoveanu, pe o placă galbenă ce i-a fost cândva alăturată, este consemnată rugăciunea rostită de Lucian Blaga: „Oprește, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea.”