Ziua Sf. Apostol Filip coincide cu Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului.
Rolul celor patruzeci de zile de post este de curățare trupească și sufletească. Postul presupune o renunțare, de bună voie și pentru o perioadă îndelungată, la grăsimile animale și la preparatele culinare preferate. Semnificația acestei perioade de prohibiție nu poate fi însă restrânsă la o simplă cură de slăbire, întrebuințând exclusiv roadele pământului. E în sine o provocare pentru oricine, dar asta nu este totul, căci pentru a-și îndeplini întocmai rostul, interdicția alimentară trebuie însoțită de rugăciune și meditație, de un prelungit exercițiu de smerenie și de o temperare a obiceiurilor lumești. Numai dacă este ușor, curat și liniștit, spiritul are posibilitatea de se înălța liber și de a întâmpina sărbătorile cu inima inundată de iubire și iertare.
Moșii și strămoșii noștri, în ziua lăsatului de dulce, nu doar că aveau mesele îmbelșugate, iar seara târziu frecau cu cenușă toate vasele (prima zi de post fiind privită ca un nou început „întrudumnezeire”), ci și umblau de la unii la alții cu „iertăciunea”. În înțelepciunea și simplitatea lor fără de seamăn, străbunii considerau că nu se poate purcede la purificarea sufletească cât timp conștiința îți este împovărată de greșeli și nedreptăți săvârșite cu vorba ori cu fapta, cu sau fără voia ta. Imaginea idilică a unui întreg sat împăcat și dezlegat de dușmănii e astăzi vrednică de așezat în icoane.
Fiind în prag de post, pare potrivit și un fragment din „Sfaturi pentru un tânăr” (Lue Clapiers de Vauvenargues):
„Dacă ai vreo pasiune care să-ți înalțe simțămintele, care să te facă mai generos, mai plin de compătimire, mai omenos, să-ți fie dragă.
În orice ocazie, când vei simți că-ți dă inima ghes să faci vreun bine, când bunătatea cu care te-ai născut îți va cere ceva pentru cei amărâți, grăbește-te să le dai ascultare. Ai grijă ca timpul și povețele să nu spulbere aceste bune simțăminte și nu-ți lăsa inima să piardă un merit atât de valoros.
Bunul meu prieten nu depinde de tine să ajungi bogat, să obții posturi sau onoruri, dar nimic nu te poate opri să nu fii bun, generos, înțelept. Socotește tăria morală mai presus de orice: nu vei avea niciodată temei să te căiești.
Se poate întâmpla ca oamenii invidioși și ușuratici să te facă să le simți, cândva, nedreptatea. Oamenii vrednici de dispreț uzurpă faima datorată meritului și se bucură ei, cu nerușinare, de ea: e rău că e așa: dar răul acesta nu e chiar atât de mare cât și-l închipuie lumea; virtutea e mai de preț decât gloria.”
Lumea și viața pot fi mai frumoase dacă luăm aminte la ce făceau înaintașii și la ce au statornicit învățații. Oricum, printre puținele lucruri care ne fac cinste și care contează cu adevărat în efemera noastră existență se numără fapta bună și starea de bine.