Vorba aceea : ”nu știu alții cum sunt” dar eu, uneori, când caut să descriu un peisaj de poveste, simt inutilitatea cuvintelor și incapacitatea lor de a cuprinde și de a reflecta fidel, măreția naturii. Am urcat ieri pe Dealul Cetății (un loc comun, obișnuit, aflat la îndemâna oricui), unde iarna, cu bagheta-i argintie, a comprimat ceața în cristale, după care, lucrând cu migală și răbdare în filigran, a lipit aceste infime și fine grăuncioare de gheață pe fiecare fir de pai, pe fiecare rămurică, rezultând un tărâm de basm. Prin urmare, în cele ce urmează, voi lăsa imaginile să … Citește mai departe