Beatitudinea resimțită la Criț a fost neașteptată și destul de neobișnuită. Sau altfel spus: din cale afară de neașteptată și de neobișnuită. Și asta nu pentru că termenul de criță are și înțelesul „din cale afară”, chiar dacă acest sătucuț, sfielnic ca un șoricel ascuns sub poalele pădurii, stă retras, dar numai la o distanță de câțiva pași depărtare- dobândind însă un plus de farmec și o magică intimitate – de drumul mare, ce se scurge ca și viața: când oblu, când mediocru (a se citi cotituri), ba cu o suită de suișuri, ba în amețitoare repezișuri, între Sighișoara și … Citește mai departe