Durabila Dumitra

Deși se află la doar 15 minute și 13 km distanță de Bistrița, mânați de grija zilei de mâine, nu aflăm răgazul de a ne opri pentru o clipă într-o comună atestată documentar încă din anul 1317, sub denumirea de Villa Demetri, și care a deținut o vreme și o cetate (Alteburg sau Riesenburg), aflată la est de sat, la un ceas de mers pe jos.

Denumirea de Dumitra derivă din Demetrios, adică cel închinat Demetrei – zeița pământului și a fertilității, a culturilor agricole și a roadelor câmpului, însemnând iubitor de „mama pământ”. Nu e de mirare că i … Citește mai departe

În Gruiul Gersei

Valea Gersei nu are o mănăstire, deşi pitorescul şi izolarea locurilor ce o compun ar merita cu prisosință o asemenea încununare duhovnicească, dar deține în schimb „Biserica de lemn din Gruiul Gersei”, edificată în anul 1721 (acest an este consemnat în altar cu litere chirilice). Pe „fruntarul” edificiului mai există însă o inscripţie cu litere chirilice: „1780 iunie 5”, precum şi alta cu litere latine: „1780 mai 30”, ce fac probabil referire la sfinţirea sau resfințirea bisericii săvârșită în acei ani.

Lăcaşul de cult are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (ca majoritatea bisericilor vechi de lemn ce mai dăinuie … Citește mai departe

Colibița

Nu e o mare ca la „Miramare” (Trieste), dar e „Mica Mare de la Munte”, a noastră, a bistrițenilor. Un lac larg și limpede, la care coboară munţii să-şi clătească chipul brăzdat de brazi, în clipa zămislirii zilei și spre ceas de înserare.

O perlă peisagistică și o reală oază de ozon. În momentul de față, reclama poate este prea mare, raportat la ofertă, iar numele încă nu a devenit renume. Pe calea parteneriatelor publice-private însă, Colibița poate atinge pragul de veritabilă stațiune turistică montană. Un prim pas ar putea fi făcut prin deschiderea unui punct permanent de informare turistică, … Citește mai departe