Toroioaga

Pe alocuri, muntele pare pângărit și părăsit.

Obișnuit să ia tot și să nu dea nimic în schimb, omul cotrobăie ca o cârtiță prin măruntaiele muntelui după minereu, îl aduce la suprafață și după ce extrage zăcământul valoros, lasă sterilul morman, la gura minei. Curmă codrul fără pic de milă și brăzdează povârnișurile cu drumuri forestiere pentru a căra în vale lemnul. Decopertează scoarța pământului și excavează roca în carierele ce dau naștere unui peisaj selenar…

În lăcomia după bani și în goana după resurse, omul nu poartă de grijă zilei de mâine și generațiilor care vor veni. Nu-l impresionează … Citește mai departe