Author: Justeţe.ro

Eliberare

Ce infimi şi cât de infirmi suntem în infinitul spaţio-temporal, dar ce avizi de averi şi plini de poveri fără valoare. Suntem doar o cantitate neglijabilă în calea veacurilor ce se rostogolesc cu larmă-n lume, dar purtăm cu îngâmfare armura de lut şi alura de absolut.

Arareori avem timp să conştientizăm aceste simple adevăruri. Ne cocoţăm iute în bolidul zilei şi chiar dacă nu stăm prea confortabili, gonim nebuneşte între mic dejun şi cină. Sărim apoi sprinteni şi pe nesimţite, dintr-o duminică într-alta. De fiecare revelion rostim retoric, ca într-un ritual: „ Doamne, cum trec anii!”, după care rulăm iarăşi … Citește mai departe

Galanthus Nivalis

Croit din albul ce pleacă și verdele ce vine, din omătul neprihănit și verdeața ce o vestește, ghiocelul (în limba greacă însemnând floare de lapte), iese iute din pântecul pământului, ia o poziție distinsă și delicată, și dă deșteptarea viului, bătând din micul clopot al sfințeniei.

Galant și elegant, deopotrivă, ghiocelul simbolizează candoarea, prietenia, smerenia și speranța. El face legătura între anotimpuri, iar atitudinea adoptată este una aparte, pură și pioasă.

La semnul său, sămânța, ce aștepta cucernică miracolul reînvierii, încolțește și lovește în pătura fecundului pământ, viitorul ivindu-și astfel la soare micul creștet boțit. Ea, sămânța, un simplu grăuncior … Citește mai departe

Diversitate

Priviţi primăvara un versant acoperit de o pădure de amestec, în care sunt împletite fâşii de foios şi răşinos. Nuanţele viului sunt diferite, dar reunite într-o largă paletă de verde, de la cel crud, foarte deschis, până la cel mai întunecat.

Un asemenea codru nu are acurateţea unicităţii (ar fi oricum prea monoton și plicticos), oferind însă o explozie deosebită de verde, sub cerul albastru.

Toamna, veşmintele acestor păduri sunt pestrițe, de-a dreptul impresionante, combinaţiile de culori făcând invidios chiar şi curcubeul, pentru roşul şi portocaliul revărsat ori galbenul generos etalat, într-un decor cu încrustaţii veşnice de verde.

Înlăuntrul acestor … Citește mai departe

Destin divin ori slobodă soartă

În debutul vieţii nu conştientizăm prezenţa destinului prin preajma noastră. Explicabil, întrucâtva. Pe de o parte, la obârşie, nu se petrec lucruri existenţiale spectaculoase, radicale. Pe de altă parte, deghizată în „neghiniţă”, soarta ne șopteşte fără contenire că e suficient să vrem pentru a obţine, că nimeni şi nimic nu ne poate înfrânge, că orice împrejurare poate fi depăşită ori cel puţin convertită, în ceva favorabil, profitabil. Poate de aceea, nu luăm aminte la sfaturi şi sugestii, şi nici de ajutor, n-avem nevoie. Suntem mândri, plini de „eu” şi de „mine”, cu alură de atotputernic şi atoateştiutor.

Pe parcurs însă, … Citește mai departe

Independența judiciară

„Regii din Egipt sileau pe juzii lor să facă pe altar următorul jurământ: nu ne vom abate din calea cugetului nostru, nici la porunca regilor” (M.E. de Montaigne)

Independența judiciară este prima cerință a civilizației, esența democrației, premisa principală a statului de drept și garanția fundamentală a procesului echitabil de care trebuie să se bucure orice persoană fizică sau juridică, ce caută a-și apăra în instanță drepturile și libertățile.

Există însă independență judiciară numai dacă justiția se află într-un echilibru efectiv cu celelalte puteri ale statului, la adăpost de orice influență a legislativului sau executivului și mai presus de … Citește mai departe