Cărți de drept

Discutam deunăzi cu un prieten bun și vechi, procuror de profesie și fost coleg de facultate, despre utilitatea unui anume gen de lectură în perioada pregătitoare a carierei de magistrat și despre importanța dezvoltării simțului logic și a imaginației celor care vor căuta fără contenire să afle ADEVĂRUL, ascuns adesea după un zid de vorbe și fapte.

În acest sens, romanele polițiste scrise de Agatha Christie și Arthur Conan Doyle, deși par banale la o primă privire, sunt cărți de căpătâi pentru oricine vrea să îmbrățișeze profesia de procuror, căci celebrele de acum personaje Hercule Poirot și respectiv Sherlock Holmes … Citește mai departe

Regele florilor

Țin să vă împărtășesc faptul că mica mea grădină de flori e invadată acum de trandafiri. Dintr-un lemn plin de spini răsar, într-o diversitate de nuanțe și de mai multe ori pe an (repetând parcă primăvara), cele mai frumoase flori. Sunt simbolul dragostei și al păcii, inspirând frecvent pictori și poeți ce i-au închinat mii de pânze și poeme.

Vă ofer câteva fotografii:

Această descendentă a măceșului a devenit cea mai dăruită și mai îndrăgită floare de pe pământ. Dacă o luăm de exemplu, fiecare dintre noi ne putem depăși condiția de cuget și simțire.… Citește mai departe

Ignoranță sau indiferență

În România, după anul 1989, odată înlăturată stavila dictaturii comuniste, a explodat numărul dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești. Porțile tribunalelor au fost luate cu asalt de un popor mânat de o avidă dorință de dreptate. În anii tulburi ce au urmat, câștigarea dreptului de a ne judeca pentru orice (era la mare modă calomnia, de pildă) și trecerea treptată, ezitantă și cu dese poticniri, spre lumea nouă a economiei de piață și a proprietății private au înflăcărat pornirile procesuale. Această poftă populară, de natură juridică, a fost puternică și de nestăpânit, explicabilă întrucâtva, după decenii de teamă și tăcere, … Citește mai departe

Munții Țibăului

Nu doar „domnii” cei înalți și înfumurați au lucruri de dezvăluit, ci și semenii lor mai scunzi, senini și supuși, cuminți și rămași curați la suflet, în pofida încrengăturilor de încrețituri răsărite la colțul gurii și coada ochiului.

Și Munții Țibăului sunt munți mici, dar mărinimoși din cale afară în povești și priveliști. Prima impresie pe care o încerci când calci pe culmile lor este că execuți un simplu „exercițiu de smerenie” montană, și totuși imaginile și istorioarele pe care umil și generos ți le așează la picioare te îndeamnă să-i păstrezi permanent aproape de sufletul tău.

Munţii Ţibăului sau … Citește mai departe

Alexandru Bohățiel

Este important, indiferent de împrejurări, să cugetăm limpede și să ne păstrăm calmul ( căci cea mai năroadă călăuză a norodului este teama), fără a răspunde necontrolat pornirilor instinctuale, reminiscențe ale primitivismului latent din noi, și fără a ne înflăcăra exagerat imaginația până la punctul la care dăm în clocot și riscăm să devenim o gloată în degringoladă, mânată exclusiv de spiritul de conservare. În caz contrar, teama ce se propagă pretutindeni, generată de necunoscutul tenebros ori de o probabilă calamitate sau contagiune poate preschimba lumea într-o corabie rămasă fără cârmă, aflată la capriciul valurilor și discreția stâncilor.

Aceeaşi forţă … Citește mai departe