Category: Locuitori de seamă

Veronica Micle

Decenii de-a rândul, sora tatălui meu și soțul ei au avut gestiunea magazinului universal din satul natal, răstimp în care, adoptând o conduită fără cusur, și-au câștigat prețuirea și respectul tuturor. Interesant era însă faptul că mătușii mele, deși la fel de merituoasă, nimeni din sat nu i se adresa cu apelativul „Doamna Ioana”, ci cu „Doamna Carli”, căci adesea femeia este așezată la umbra bărbatului, ca un accesoriu al acestuia.

Și Veronica Micle nu a dobândit celebritatea prin poezia și proza căreia i-a dat viață ori prin implicarea sa activă în viața societății ieșene, ci prin asocierea numelui său … Citește mai departe

Teofil Herineanu

E lesne să aruncăm cu piatra ori să condamnăm pe cineva, fără a căuta să ne așezăm în locul celui vizat și fără a cerceta contextul faptic al acțiunii sau inacțiunii ce i se impută, tot așa cum e ușor să facem pe vitejii și pe grozavii după ce războiul a luat sfârșit, spunând că noi am fi reușit să înfăptuim lucruri mult mai mărețe dacă ni s-ar fi oferit o asemenea ocazie.

După cel de-al doilea război mondial, când România a fost împinsă pe tărâmul comunismului și doar câțiva cutezători și-au luat arma și au urcat în munți, însuflețiți … Citește mai departe

Andrei Mureșanu

Am citit de curând o carte scrisă de Irving Stone într-o tentă tristă, dulce-amăruie: „Bucuria vieții” (în alte traduceri „Pofta de viață”) – un roman biografic bazat pe viața pictorului olandez Vincent van Gogh și care pune în lumină frământările și greutățile existențiale ale celui care nu a reușit să vândă aproape nimic în timpul vieții sale, deși pânzele sale, cumpărate aproape în totalitate de fratele său dintr-un sentiment de milă, sunt astăzi celebre în întreaga lume și valorează multe milioane de euro.

O soartă similară i-a fost hărăzită poetului național (Mihai Eminescu), precum și prietenului său, marele povestitor al … Citește mai departe

Vasile Nașcu

O veche vorbă românească rostește răspicat că: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți îndeasă nimic în traistă”.

Ca atare, e de preferat să nu stăm spășiți în „crucea drumului” , cu mâinile așezate în poală, pentru a fi miluiți cu câte ceva, chiar dacă disputa cu destinul e asemeni luptei cu zmeul din povești: îndelungată, aprigă și nedecisă până în ultimul moment. Uneori se prea poate ca seara târziu să adormim abătuți, ori chiar hotărâți să renunțăm la confruntarea cu soarta cea șireată, dar pentru a fi declarați învingători este absolut necesar ca dimineața devreme să o luăm cu perseverență de … Citește mai departe

Lucian Blaga

„O singură rugăciune am: Doamne, nu mă lăsa niciodată să fiu mulțumit de mine însumi”.

O asemenea concepție de viață a avut Lucian Blaga (09.05.1895 – 06.05.1961), născut și înmormântat la Lancrăm (Alba), eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român – una dintre cele mai marcante și polivalente personalități creatoare a secolului XX, opera sa constituind o sinteză personală de mare originalitate.

În perioada interbelică Lucian Blaga a venit în mai multe rânduri la Bistrița, unde locuia sora sa Letiția, căsătorită cu revizorul școlar Ion Pavel, familia Pavel deținând în oraș una dintre cele mai … Citește mai departe