Locuri de vizitat – Page 8

Drumul romanilor.

Munţii Bârgăului sunt alcătuiţi din nenumărate conuri vulcanice, asemănătoare clăilor de fân, denumite și măguri, despărţite de un păienjeniș de pâraie și acoperite de păduri nesfârșite în al căror poieni mai largi se desfășoară Țara Ilvelor, compusă din Ilva Mică, Leșu Ilvei, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare şi Lunca Ilvei, și Ținutul Bârgăului, alcătuit din Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Mureşenii Bârgăului și Bistrița Bârgăului.

În afară de șiragul de Ilve și salba de Bârgaie, acești muncei mai au în portofoliu două vârfuri situate dincolo de pragul de 1600 m altitudine (Heniu Mare – … Citește mai departe

La Ilva cea mică

O vorbă veche, rămasă de la bătrânii cei înțelepți, sună cam așa : „ cunoști cu adevărat pe omul de lângă tine doar după ce ai mâncat cu el un sac cu sare”.

Noi însă, cum răbdarea și atenția la amănunte nu prea ne caracterizează, am căpătat obiceiul de a ne forma în câteva clipe o părere despre cineva. Poate iureșul în care suntem atrași și vâltorile vremurilor, în care fără rost ne învârtim, ne împing să trecem indiferenți pe lângă un om bun, ce ne era potrivit ca prieten sau predestinat ca partener, ori să-l descoperim abia peste ani, … Citește mai departe

Valea Gurghiului

Când ajungem la intersecția cu sens giratoriu situată la ieșirea din Reghin, înspre Târgu-Mureș și o luăm la stânga, spre Lăpușna, trecând calea ferată și urcând colina pe care se desfășoară un codru întins și întunecat, n-avem de unde să știm că vom da mai încolo peste o poiană largă și lungă în care se află Gurghiul sau Sântimbrul Gurghiului, mai demult având denumirea de Gorgenyszentimre sau de Sankt-Emrich, localitate atestată documentar încă din anul 1248, sub numele de Gurgen.

Doi stejari gemeni ce ne întâmpină la ieșirea din pădure, în locul din care se vede în vale depresiunea Gurghiului.

… Citește mai departe

Pădurea din Șesul Văii Budacului

În toamna anului trecut am vizitat câteva din bisericile vechi, clădite din lemn și piatră de strămoșii someșeni. Una dintre „bătrânele” m-a bucurat și încântat, căci își avea lăcașul restaurat, curat ca un pahar, aflat la adăpost de uitare și delăsare, lângă casa nouă a tinerilor ce o au în grijă, dar o altă „băbuță” m-a întristat, căci își avea sălașul însingurat, părăsit la o margine de sat, cu ochiurile de sticlă sparte, de parcă ar fi rămas a nimănui.

Țin să vă destăinui că același sentiment îl încerc de fiecare dată când mi-e dat să ajung în Pădurea din … Citește mai departe

Cetatea Veche a Bistriței

În vremuri vitrege este esențial să ne păstrăm mintea întreagă: curată, calmă și cumpătată. Dacă o lăsăm pradă emoțiilor ori o abandonăm în răspântia tuturor vorbelor vânturate de-a valma, devine toxică și întunecă orizontul sufletului, riscând astfel să ne prăbușim în noi ca un copac putred ori să coborâm involuntar înlăuntrul sedimentelor noastre slinoase, a instinctelor primitive latente și să aducem la lumină lucruri ce nu fac cinste unui om rațional.

După iureșul și vacarmul în care ne-am dedat să ne ducem existența, filmul vieții noastre e pus inopinat pe „mute” și se derulează cu încetinitorul. Este, dincolo de orice … Citește mai departe