O întoarcere-n timp

De când mă știu – și sunt ceva ani – mă culc butuc și mă „deștept” (trezesc) hăbăuc, ca un bursuc, după hibernare. Arareori mi se-ntâmplă să visez câte ceva demn de ținut minte. Nu am încercat însă niciodată să le descifrez, să le interpretez, ci dimpotrivă, am căutat să le pun în practică. În acest sens, cu ceva vreme în urmă, când am visat că eram la o petrecere cu câțiva cunoscuți de-ai mei, dar care nu se știau cu toții între ei, am identificat un prilej potrivit pentru a invita, la o cabană, rudele, colegii și prietenii ce … Citește mai departe