Unii ar putea spune că este un simplu act de mimetism social, un comportament impus de impulsul de a imita. Alții ar putea adăuga că este vorba și de o reminiscență a lipsurilor cu care ne-am confruntat în ultimul deceniu comunist și care au încrustat „statul la coadă” în codul nostru genetic. Nu contest posibilitatea de a fi vorba și de o meteahnă veche, de care nu ne mai putem nicicum debarasa, dar îmi vine să zic că mai e și altceva, suplimentar, căci exercițiul „statului la coadă” este exersat în perioada „marilor” reduceri de preț și de persoanele tinere, … Citește mai departe