„O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sunt scrise… Deci cine va citi și le va crede, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar va fi bine, cine precum îi va fi voia așa va face.” – Ion Neculce

Ștampila Judecătoriei Năsăud în perioada interbelică.
Și parafrazând un vers cunoscut: „că vremea trece parcă-n zbor, cuvintele se nasc și mor…” , de parcă niciodată nu au fost, în cele ce urmează înțeleg să subliniez evoluția lexicală săvârșită și pe tărâm judiciar, câtă … Citește mai departe










