Cuvântul jude are înțelesul de judecător, de cneaz, demnitar sau cârmuitor ce exercita și atribuții de judecată a pricinilor dintr-o comunitate, aceeași semnificație având, pe vremuri, și termenul de județ sau giudeț.
Creasta principală a Retezatului nu este una obișnuită, liniară, ci îmbracă, la bază, forma literei H, din care se desprind mai multe culmi secundare, imaginea finală oferită fiind circulară asemeni unui soare ce-și trimite razele înspre toate zările. Linia mediană a literei H este desenată de vârfurile Bucura-Peleaga-Păpușa, iar Lacul Bucura este amplasat în miezul acestor munți.
Bucura e o mică mare durată de Domnul sus la munte. Poate nu tocmai întâmplător are acest nume, în rugăciunea creștină „Născătoare de Dumnezeu” existând un pasaj: „… bucură-te ceea ce ești plină de dar…”, iar în vecinătatea lacului se înalță un pisc pietros ce poartă denumirea de Sântămărie. Oricum, nimic nu se compară cu bucuria de a trăi „la înălțime”, sentiment insuflat și de luminișul larg în care lacul limpede și liniștit este adăpostit.
Pentru o deplină edificare, alăturat am să așez câteva „hotărâri” amplu motivate de Judele Retezatului:
În Munții Retezat sunt peste 50 de lacuri, multe dintre ele fiind păstorite ca niște „judecătorii de ocol” (de rotocol) de Vârful Judele: în afară de cele cinci lacuri cu nume de domnițe, deja pomenite, mai avem primprejurul lui și Lacul Secat, Lacul Gemenele, Lacul Negru, Lacul Știrbu și alte câteva ochiuri de apă botezate Tăuri: al Porții, al Iezilor, al Caprelor, cel Secat, cel Urât, cel Ascuns, cel Răsucit…
Îndreptându-ne spre locul de plecare în circuit: Lacul Bucura, ce are aspectul taberei de bază al Himalayei, am ales și câteva „sentințe” de condamnare pe viață … la frumos, pronunțate de Magistratul Retezatului: