Un titan: Ioan Bilan

Cine trăiește mai repede, nu trăiește o viață mai scurtă; cine trăiește unitar, pentru o singură pasiune, nu are o existență mai puțin variată.” – Stefan Zweig

Și ca la oricare alt titan, personalitatea nu-i poate fi cuprinsă în cuvinte, și nici existența prețuită după normele obișnuite, și nici realizările măsurate cu ceasul – de toată ziua – ori compasul, ci cu altimetrul, cu ampermetrul…, neputând fi deplin deslușite, din ceața ce învăluie viața trăită la nivel de excelență, nici puterea-i de muncă ieșită din comun și nici celelalte calități și abilități extraordinare de care a fost animat. … Citește mai departe

Monte Cristallo

Scriitorul milanez Dino Buzzati, de profesie jurist și jurnalist, s-a născut la Belluno, localitate considerată poarta de intrare în Împărăția Dolomiților, locul de unde salba de sate Cadore, înșirată pe râul Piave, conduc drumeții de munte, prin strânse serpentine, către Cortina dAmpezzo, neoficiala capitală și reala placă turnantă a acestor Alpi albi, pusă în răscrucea drumurilor: „care urcă și care coboară din munte”.

Și cum acest cunoscut scriitor și mare iubitor de munte, încă din copilărie și-a îndestulat simțurile prin Dolomiți (prima sa lucrare fiind intitulată Cântecul Munților), alăturat fragmentelor extrase din cele două romane ale sale, așez câteva fotografii … Citește mai departe

Actual, și de manual

Cu mențiunea, de-nceput, că cele câteva cugetări de astăzi, despre dificultatea înfăptuirii imparțiale a actului de justiție, s-au ivit din rândurile unui roman de referință scris de Liviu Rebreanu, în anul 1940, voi păși mai departe, pe tastatură, și voi spune că „Amândoi” este mai mult – și cu totul altfel conceput – decât un simplu roman polițist, nu este doar istoria dezlegării enigmei unei duble crime, ingenios înfățișată de Liviu Rebreanu, ci și un inedit (par)curs de procedură penală, și un veritabil ghid de deontologie profesională a magistraților, ce poate fi tălmăcit, de jos și pe dos, … Citește mai departe

ParaDOX, nu neapărat ortoDOX

Cu riscul, pe deplin asumat, de a fi calificate cele câteva nedumeriri personale drept o „părere de-o para”, sau altfel exprimat, o simplă opinie de doi bani – potrivită însă cu traducerea „mot a mot” a începutului de titlu: cuvântul para amintind de un ban turcesc de mică valoare ce a circulat în Țările Române, iar termenul de dox având și înțelesul de părere -, înțeleg astăzi să plec pe calea consemnării arătând că noi, creștinii, datorăm enorm orașului Niș (al treilea ca mărime din Serbia – după Belgrad și Novi Sad -, unde își are sediul Statul Major al … Citește mai departe

Botezul Muntelui, la LA-LA (MARE) și la-la (mică)

„S-a mai dus încă un an, / S-a mai dus un an de zile, / Și cu drag beau un pahar / Cu prietenii lângă mine. /// Vârsta este doar un număr, / Eu în suflet rămân tânăr, / Simt în fiecare zi / Bucuria de a trăi, / Am cu mine prietenii.– Tinu Veresezan

Într-adevăr, s-a mai dus încă un an de drumeție cu prietenii și celor care n-au făcut-o încă le recomand, cu toată dragostea, un loc binecuvântat de botez „întru-munte”, cu precizarea că e potrivit – și fără de pericole – numai în răstimpul de … Citește mai departe