În ceață

În negură sunt tainele existențiale. Nu știm exact cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, cum a fost dinainte … de devenire, și nici ce va fi dincolo… de dedesubt.
Prin pâcla puținei noastre credințe nici Dumnezeu nu ni s-a arătat limpede, deși l-am căutat neîncetat, în lemn, în piatră, în conștiință și în fiecare ființă. Doar răsufletul i l-am auzit arareori, de aproape, pe culmile clipelor de cumpănă.
Nu zărim mai nimic dincolo de cortina clipei. N-avem garanția anului care vine și nici siguranța zilei de mâine. Dar ne ducem fără încetare înainte mânați de dorințe și
Citește mai departe

Budacu de Jos

Dacă aș începe prin îndemnul: „Vizitați, vă rog, Budacu de Jos! Merită cu prisosință văzut!”, cu siguranță ar pufni în râs snobii care își aleg destinațiile de călătorie pe criteriul impresionării „prietenilor” de pe facebook”. Ar strâmba din nas și pragmaticii care pășesc numai cu folos, adulmecând oportunitățile profitabile, și care nu-și pierd timpul umblând după inedit ori frumos, cei care sunt legați la tărușul tejghelei barului de la colțul blocului, ori cei ce stau cu retina lipită de ecranul telefonului, chiar și când traversează strada. Singurii cărora le-aș putea stârni curiozitatea sunt semenii care vara, în concediu, obișnuiesc să … Citește mai departe

Veronica Micle

Decenii de-a rândul, sora tatălui meu și soțul ei au avut gestiunea magazinului universal din satul natal, răstimp în care, adoptând o conduită fără cusur, și-au câștigat prețuirea și respectul tuturor. Interesant era însă faptul că mătușii mele, deși la fel de merituoasă, nimeni din sat nu i se adresa cu apelativul „Doamna Ioana”, ci cu „Doamna Carli”, căci adesea femeia este așezată la umbra bărbatului, ca un accesoriu al acestuia.

Și Veronica Micle nu a dobândit celebritatea prin poezia și proza căreia i-a dat viață ori prin implicarea sa activă în viața societății ieșene, ci prin asocierea numelui său … Citește mai departe

La firul ierbii

Pe timpuri, țăranii erau talpa țării. Ulterior, pentru o vreme, proletariatul (clasa muncitoare cum i se mai spunea) a devenit temelia societății. Astăzi nu poți preciza precis cine compune fundamentul. Un singur lucru e sigur: nu există o unică scară socială, ci mai multe, egale numeric cu criteriile de clasificare, putându-se configura ierarhii după averea agonisită, după salariul încasat, după nivelul studiilor efectuate, după gradul de morală sau de cultură… Ca atare, aprecierea cuiva presupune o analiză de ansamblu, realizată pe toate planurile personale, căci sunt oameni în care sălășluiesc laolaltă geniul și nebunia, sunt cetățeni „mari” cu caractere mici, … Citește mai departe

Acalmie

Alergarea e starea, căci trăim alergând după te miri ce iluzii și fantezii. Și cum din fugă zărim doar frânturi și culegem numai firimituri, ni se întâmplă adesea să trecem, fără vreun solid argument, pe lângă locuri și lucruri cu accent, pe lângă un moment magic așezat chiar pe acostament.

În munți, la peste 1200 m altitudine și numai în locurile liniştite, cu poteci puţin umblate, putem avea norocul de a vedea cum se ridică din lanurile de jnepeni cocoșul de munte sau „gotcanul”, cum este denumit în termeni populari, cu zborul său greoi, constând din bătăi dese din aripi … Citește mai departe