Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale

CER(n)e tăCERe

„Tăcere a inimii. Tăcere a simțurilor. Tăcere a cuvântului lăuntric, căci e bine să regăsești Providența, care e și tăcere în eternitate.” – Antoine de Saint-Exupery

Secole de-a rândul, tăcerea a fost interpretată ca o deplină dovadă de vinovăție și Doamne cât de greu s-a câștigat dreptul de a rămâne tăcut, ca principiu legal fundamental al dreptului penal și care permite învinuitului să nu răspundă la întrebările acuzatorului, dar uite cum uităm că tăcerea nu e doar un drept procedural, ci și o mare oportunitate personală, de care arareori facem uz în viața de zi cu zi. Și nu … Citește mai departe

Să-nvățăm să iubim, de Crăciun

Dumnezeu este iubire !!! Iar această afirmație reprezintă adevărul primordial, câtă vreme în cuprinsul învățăturilor lui Iisus iubirea nu este doar un sentiment, ci temelia pusă vieții și un mod minunat de a trăi.

Și dacă a iubi constituie cea mai însemnată poruncă creștină, pe care se sprijină toate celelalte, măcar de Crăciun ar trebui ca tot ce întreprindem să pornească din iubire, din iubirea ce sălășluiește dincolo de zidurile lui Eu și al Meu.

În acest sens, într-o carte încărcată de magie, și înțesată de înțelesuri, am dat peste câteva repere, de folos pentru oricine are ochi (ai minții!) … Citește mai departe

La răscruce de rânduri…

Într-o lume aflată parcă în derivă (și poate chiar în declin!!!), puternic polarizată și inundată, cu deasupra de măsURĂ, cu ură, ea devenind, în timp, principala-i trăsătURĂ, mi-am impus un răstimp de tăcere. E suficient să treci în revistă comentariile anonime postate la finalul articolelor de presă pentru a realiza care este starea de spirit a maselor largi, cuprinse și de frustrare, și de furie, de nu se mai acceptă om pe om. Cum s-a ajuns aici o știm cu toții, cum la fel de bine îi cunoaștem și pe vinovați, dar mă întreb cât contează în ecuația socială actuală … Citește mai departe

ÎNdestul

Un cuvânt învechit, de atâta uz pe pământ și care are înțelesul de „atât cât trebuie”, de „numai cât se cuvine” și dincolo de care se află Împărăția lui Prisos. Dar cum înclin să-i dau dreptate lui Mark Twain („când Dumnezeu a creat omul, era deja obosit și asta lămurește multe”), iar inima omului e croită să ceară-ntruna și mâna anume să apuce cu strășnicie, cu lăcomie, nici miliardarii octogenari nu prea dau semne clare că au lăsat în urmă strictul necesar și c-au atins pragul zis „Îndeajuns”, iar această incapacitate de a simți saturația, satisfacția, suficiența…, îl împiedică de … Citește mai departe

Muntele MARTIRILOR

„A respecta istoria, înseamnă a interpreta faptele în contextul de atunci, nu cu mintea și cunoștințele de azi.” – Magazin istoric, iunie 2025

De Înălțarea Domnului, am urcat, din nou, la Groapa Comună Militară din Gruiul Călimanilor. Și cum anul acesta vremea a fost destul de rece și de umedă pentru sfârșitul lunii mai, și nu tocmai potrivită pentru o ascensiune montană, recunosc că am fost tentat să rămân la șes și poate că nici ceilalți participanți nu s-ar fi dus dacă n-ar fi cunoscut îndeaproape strădaniile deosebite depuse, deja de două decenii și ceva, de măicuțele de … Citește mai departe