Category: Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale

Între veșnicia înaltului și vremelnicia platului.

Cârmuită fiind de o năvalnică nestatornicie, de un uluitor dinamism, lumea pământeană pare să aibă ca trăsătură definitorie „schimbarea modificării” decorului și succesiunea actorilor pe scena telurică.

Pe tărâm judiciar, regulile ce guvernează societatea umană sunt supuse unor necontenite cicluri de adoptare, de ajustare și de abrogare a actelor normative. Evoluția este evidentă și are ca motor dorința de aliniere și de adaptare a legilor la mereu „noua” realitate. În cadrul unui asemenea proces este posibil ca o acțiune sau o inacțiune ce până mai ieri era interzisă omului, incriminată ca infracțiune și pedepsită cu ani de închisoare, să se … Citește mai departe

Inerenta înnoire

Bătrânii satelor obișnuiesc să spună că nu se cade să intrăm în post dacă nu ne-am împăcat cu noi înșine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, și că nici nu se cuvine să întâmpinăm Sfintele Sărbători într-o stare de îmbuibare. Ca orice nou început (de an, de lună, de zi…) și Lăsatul Secului poate prilejui o reînnoire a jurămintelor de îndreptare, de schimbare morală, un punct zero în foaia de parcurs, de resetare, în sensul că putem șterge trecutul și să luăm în calcul numai greșelile și erorile săvârșite dincolo de linia imaginar trasată în traiul nostru cotidian.

Perioadele de prohibiție … Citește mai departe

Necuvântul

În copilărie, așa cum spuneam și altădată, când vederea bunicului slăbise și la rugămintea acestuia am început să-i citesc cu voce tare din Biblie, capitolul despre facerea lumii în șase zile mi-a stârnit primele nedumeriri și întrebări fără de răspunsuri plauzibile în timp ce căutam să deslușesc infinitul și imensitatea creatorului cu „mărginimea” minții unui pui de om care dă la o parte un colț de cortină și plin de curiozitate, cercetează critic debutul spectacolului teluric, și mai ales împrejurările realizării decorului și a distribuirii rolurilor.

Aflasem deja de rotundul și de rotirea pământului, de multitudinea religiilor lumii, de teoria … Citește mai departe

Măreția mărunțișului

Sunt multe lucruri mărunte și momente aparent mici pe care nu le luăm în seamă. Din grabă și din cauza grijilor, în principal. Și nu numai, căci am renunțat să privim la minunile învelite în coaja cotidianului, ce fac diferența și dau ritm și culoare existenței. E păcat, parcă, să ne batem joc de efemeritatea noastră „alergând după cai verzi pe pereți” și realizând abia la ceas de popas, ori chiar de bilanț, măreția unui mărunțiș pe care nici nu l-am remarcat ori l-am pierdut aiurea pe drum.

Fericirea și bucuria de a trăi frumos și bogat presupune să poposim, … Citește mai departe

Măria Sa, Țăranul.

Cuvântul „țăran” (folosit frecvent în sens peiorativ) derivă din latinescul „terra” cu înțelesul de pământ, ceea ce înseamnă că țăranul poate fi definit ca om al pământului, atașat cu trup și suflet țarinei (pământului) și credinței (cerului).

Pământul a învățat lecția cumințeniei de la țăranul cu chip brăzdat și mâini bătătorite, dar cu ochi limpezi și luminoși.

În discursul de recepție intitulat „Laudă țăranului român” și rostit de Liviu Rebreanu, la data de 29 mai 1940, în ședința publică solemnă a Academiei Române (merită citit integral, fiind un elogiu fără egal adus statorniciei strămoșești) se spune:

„Țăranul nu pleacă … Citește mai departe