Locuitori de seamă – Page 12

Iuliu Hossu

Marele erou al neamului, cardinalul Iuliu Hossu, s-a născut la data de 30 ianuarie 1885 în localitatea Milaș (județul Bistrița-Năsăud), fiind fiul preotului greco-catolic Ioan Hossu și al Victoriei, născută Măriuțiu.

Clasele primare și gimnaziale le-a urmat la Milaș, Reghin, Tărgu-Mureș și Blaj, iar studiile teologice universitare la Roma, dobândind titlul de doctor în filozofie în anul 1906 și de doctor în teologie în anul 1910, când a și fost hirotonit preot. La început a profesat la Episcopia Lugoj, dar după declanșarea primului război mondial s-a înrolat voluntar, ca preot militar, plecând la Viena cu Infanterieregiment 64, ce avea misiunea … Citește mai departe

Dănilă Papp și Alexandru Hanzu

Pe Valea Someșului Mare, înțelepții spun: „neamurile ni le dă Dumnezeu, dar avem dreptul de a ne alege prietenii”.

Despre „prietenie pe vecie” e vorba și în spusele mele de astăzi, căci pe Dănilă Papp și Alexandru Hanzu i-a legat o prietenie de poveste, strânsă și specială, care a dăinuit până-n mormânt și poate până dincolo de el.

Dacă Dănilă Papp a văzut lumina zilei în Țara Zarandului, în anul 1868, Alexandru Hanzu s-a născut în Ținutul Sibiului, în anul 1871. Amândoi au urmat cursurile Academiei Militare din Viena (fiind colegi) și au luptat în armata austro-ungară, dobândind grade și … Citește mai departe

Bela Kun

Protagonistul de astăzi este Bela Kun, jurist și jurnalist, conducătorul Republicii Sovietice Maghiare, ce a ființat în Ungaria în perioada martie-aprilie 1919.

Bela Kun s-a născut la data de 20 februarie 1886 în satul Nimigea de Jos (Bistrița-Năsăud), a copilărit la Cehu-Silvaniei (Sălaj) și a urmat Facultatea de Drept din cadrul Universității Franz Joseph din Cluj. Din câte se cunoaște, avea origine evreiască pe linie paternă (mama fiind însă protestantă), numele purtat de politician rezultând din maghiarizarea lui Cohen, mai întâi în Kohn și Kuhn, iar mai apoi în Kun.

După izbucnirea primului război mondial, Bela Kun s-a înrolat voluntar … Citește mai departe

Gheorghe Pașca

Țibleșul a devenit imediat după al doilea război mondial, patria partizanilor, un punct puternic de rezistenţă anticomunistă, un loc sfinţit de suferinţa unor oameni integri şi cu tărie de caracter, ce n-au acceptat sub nici un chip să-şi lepede credinţa creştină şi avutul strămoşesc: Gheorghe Pașca, Gheorghe Vlad (poreclit „a Împăratului„), Ion Ilban, Ilie Zubaşcu, Nicolae Pop, Vasile Blidaru, Gavrilă Rus, fiind exemple elocvente de curaj şi de măiestrie în supravieţuirea montană.

Vedere spre Munții Țibleș din Pasul Șetref.

Astăzi, 05 februarie 2020, se împlinesc 64 de ani de la moartea unuia dintre acești mari martiri, a unui moroșan … Citește mai departe

Dominic Zichy

Zichy Dominic (în unele documente, Domokos) a fost un episcop romano-catolic de Veszprem, care s-a refugiat în Transilvania, după înnăbușirea revoluției din anul 1848 și executarea fratelui său Jeno (sau Odon), cu mențiunea că, în satul Gheghie, situat în Bihor, nu departe de Aleșd, mai dăinuie un cochet castel de vânătoare clădit, din câte se pare, în jurul anului 1860, tot de acest conte prelat, născut la Viena în data de 21 august 1808 și care și-a dat demisia din episcopat în anul 1849.

În amintirea măierenilor (și nu numai), contele a rămas cu porecla de „Groful” și cu imaginea … Citește mai departe