Category: Despre tot felul de lucruri

Raport de tură

Ce-l încep cu o veche URĂtură: Sorcova, Vesela, Să trăiți…

Ca un pom să-nfloriți,

Ca un câmp să mărgăriți,

Ca și toamna să-nfrunziți,

Iar la iarnă împodobiți, în pură iubire, să ne-ntâlnim!

La fiecare început de etapă, de debut al celor 365 de răsărituri nescrise – și implicit necunoscute – obișnuim, pe bună dreptate, să ne urăm cu entuziasmul aferent: „Un An Nou fericit!”, dar ce dificil este să definim fericirea; să ne dorim: „Sănătate, că-i mai bună decât toate…”, fără a reaminti însă și de cumpătarea la bucate; să ne zicem: „Vise îndeplinite”, ignorând sfatul dat de omul hâtru: … Citește mai departe

Ne dați, ori nu ne dați…

Dacă-n Ajun a bătut crivățul, în dimineața de Crăciun s-a pogorât peste lume o mare de liniște. Una neobișnuită, de început de lume, nepângărită de vreun sunet, iar gândul, dincolo de semnificațiile religioase ale sărbătorii, mi-a zburat, imediat, la tărâmurile unde nu există timp, unde anul nu este împărțit, egal, în patru anotimpuri și nici servit în porții mici, de câte 24 de ore, la insulele scandinave situate dincolo de cercul polar, încă locuite și care sunt împodobite cu nenumărate aurore boreale, în care ceasul își pierde orice însemnătate, fiindcă de la mijlocul lunii mai și până la finele lunii … Citește mai departe

Un strop de spiritualitate slavă

În zilele noastre, când Dumnezeu (de fapt, doar numele lui, pentru a da bine la imaginea publică a candidatului!) e băgat la înaintare și în campania electorală, mă simt jenat și, deopotrivă, tentat să fiu mai rezervat în exprimare, ezitând, și uneori chiar evitând, să mai rostesc un „Doamne ajută!”, să-mi fac cruce în fața bisericii ori a troiței înălțată în răspântie și, cu atât mai mult, să împărtășesc, deschis, din cărțile, de curând, citite. Și totuși, în preajma Sărbătorii Nașterii Domnului, îmi iau inima-n dinți și sufletul subsuoară, și plec iară pe aceeași cale:

„Un călător urca pe … Citește mai departe

Lenea l-a făcut pe om, MARE DOMN

În orice chestiune cotidiană, cu atât mai mult în materie electorală, opiniile diferă și apele gândirii se separă, nu doar în raport de stare și de punctul de contemplare, ci și de la o zi la alta, dovadă stând și imaginile ce au vizat – și imortalizat – conturul nordic al Vf. Căsarul Colibiței (Munții Bârgăului), fotografiile fiind realizate din curtea casei mele, de-a lungul unei singure săptămâni de toamnă târzie.

Revenind la titlul dat, recunosc că am plecat de la premisa unor uitate lozinci comuniste, frecvent întrebuințate în epocă, ce înălțau spiritul lucrativ și sentimentul de echitate în slava … Citește mai departe

AMINtiri

M-am născut la sat și am crescut lângă pădurea bătrână, de fag, a lui badea Ilie Ileni, ce începea în capătul locului nostru și care în a doua parte a lunii noiembrie se înfățișa deja ca un tărâm feeric, încărcat de poveste, fiindcă iernile erau rodnice în zăpezi trainice – supraviețuind până la dezghețul din primăvară – și care soseau negreșit, la timpul potrivit, cu tot alaiul de geruri strălucitoare, de viscole năpraznice, de ninsori ce coborau tot la câteva zile, omătul depunându-se în straturi până la pervazul ferestrelor.

Și, deși, a trecut ceva vreme de când le-am cântat Aminul … Citește mai departe