Fantasticul

„Singurele creaturi capabile să ofere iubire pură sunt câinii și copiii” – Johnny Depp

„Cu cât ajung să-i cunosc mai bine pe oameni, cu atât mai mult tind să iubesc câinii” – Charles de Gaulle

Când afară-i vijelie și stăm puși în colivie, un sorb de stres e indispensabil. Au nume năstrușnice. În copilărie am avut un cățel pe care-l chema Cepi. Nu știu de unde și nici de ce. La minunea de labrador îi spunem Cero. A fost inspirația de moment a băiatului. În fiecare zi așteaptă nerăbdător întoarcerea soției de la serviciu, pentru a-și primi covrigul. Poate fi … Citește mai departe

Apa

N-am să trec cu vederea că astăzi e ziua mondială a apei … cea de toate zilele, chiar cu riscul de a se spune că sunt rupt de realitate, adică deconectat de la năpasta care a năvălit năprasnic peste noi, și că mă ocup în clipe de cumpănă cu aspecte de natură voluptorie – un cuvânt care nu există în DEX, dar în terminologia juridică are înțelesul de lucru care nu este util, făcut în scop de lux și plăcere.

Acest oxid de hidrogen (pe seama lui circulă gluma că e zămislit dintr-o mamă și doi tați) este un element … Citește mai departe

Mimetismul

Când o turmă de păcuine e scoasă la păscut fără stăpân, capetele plecate ale oilor au ochii ațintiți fără încetare pe ce face vecina din stânga și cum face cumătra din dreapta. E îndeajuns ca una singură să o ia iute spre tăpșanul din deal, ca toate să se ducă repede în direcția aceea, convinse fiind că răzvrătita a aflat de la cineva că nicăieri nu e nutrețul mai gras ca acolo. Nici nu ajung toate oile în acel loc, când i se năzare alteia că ar fi mai potrivit pentru pășunat versantul însorit și, cum face primii pași înspre … Citește mai departe

Primenirea

E primăvară afară, oameni faini și prieteni dragi. Nu e tocmai ca altădată și cum ne-am dori să fie mereu, dar nici să nu lăsăm gândurile întunecate, pesimiste, să se așeze temeinic pe ramurile minții ca un stol de păsari. N-avem cum să nu le vedem, le putem însă privi cu detașare, fără a le da materiale să-și facă cuib pentru clocit și fără a arunca cu pietre înspre ele, căci dacă le zburătăcim, freamătul va fi mai mare.

În esență, primăvara înseamnă primenire. Nu doar înnoire și împrospătare, ci și schimbare (în bine). Așa că, a sosit vremea să … Citește mai departe

Galeria de artă

Am întâlnit oameni care par că s-au născut obosiţi şi care trăiesc (se târăsc, de fapt), veşnic osteniţi. Încă de la începuturi, indiferent de anotimp, chiar şi la revenirea din vacanţă sau concediu, după caz, se simt istoviți.

Parcă nimic nu-i animă. La nimic nu pare că aspiră, iar când contorizează viața, nu adaugă mulțumiți o zi la parcurs, ci o scad, privind doar la partea goală a paharului. Nici noul şi nici ineditul nu cred că le trezeşte interesul. Toate câte sunt sau ar putea fi, li se par complicate, împovărătoare, anoste sau lipsite de valoare.

Haideți să abandonăm … Citește mai departe