Category: Despre munți… și mulți dintre noi

Manual pentru urcări pe munte

Indiscutabil, o minte măruntă, mărginită, de pământean nu poate surprinde, și cuprinde în câteva cuvinte, înfăptuirea dreptății divine. Nu-i cum să înțeleagă ceva ce nu i s-a prezentat detaliat și încă de la debut, deși trebuia, mai ales că, în raport cu eternitatea, trecerea prin viață este egală, ca durată, cu o tură de linghișpir, iar urma echivalează cu umbra lăsată de lanțul legat la țăruș.

Și ca să probez că e cam dificil de prins șpilul spun: când omul e lansat la (s)apă, fără a i se da și un termen de garanție, ori altfel spus, scuturat din pătura … Citește mai departe

CALEnDAR

În zilele noastre, când se vrea ca normalitatea – ancestrală – să nu mai fie necesară; când eleganta simplitate în alb-negru este denunțată public ca perimată și substituită, tot mai frecvent, și tot mai fervent de multicolor; când se cere lepădarea de datinile identitare și cultivarea mândriei de a fi atipic și globalist; când simfoniile (dar și romanele clasice în trei volume) sunt etichetate expresia incapacității creatorului de a sintetiza; când muzica ușoară e pusă la zid ca săracă și excesiv de sentimentală, mai sunt oameni care au tăria de a păstra, pe tărâm muzical, drumul ales, fără a se … Citește mai departe

Călăuza

După tragedia petrecută recent în Munții Rodnei, pe prăvălișurile Corongișului, și realizând că mulți iubitori de drumeții ar dori să urce în munți și n-au cu cine, într-un climat sigur și adecvat organizat, am aflat cu cale să reiau lectura a două cărți de referință pentru împătimiții munților, împins de ideea promovată de către cei doi autori: că este absolut necesar să facem cale-ntoarsă, adică să revenim la situația anterioară, ce s-a dovedit demnă de prețuit și la care s-a renunțat cu știință (numai din dorința de a schimba ceva), din neștiință (prostia și diletantismul manifestându-se, ca un fenomen de … Citește mai departe

Co(lecția) de munte: In pietra alpestra e dura

Muntele e un dascăl destoinic și devotat, lecțiile predate doritorilor – și amatorilor – fiind la certă înălțime.

Și e limpede că numai muntele ne poate preda altitudinea, ce înseamnă ierarhia, ce presupune înfruntarea înălțimilor, ce pericole pândesc pe parcursul ascensiunii: desprinderea de realitatea solidă a stâncilor, sporirea nejustificată a stimei de sine, trufia exagerată…, marele câștig educativ al drumeției la munte fiind starea de smerenie, de supușenie sincer recunoscută ori chiar de umilință, înaintea măreției fără de seamăn întâlnită-n cale.

Muntele ne prezintă și simplitatea: în port, în bucate curate, în sensibilitate…, peisajele primitive înfățișând, sugestiv, starea originară, de … Citește mai departe

Confesional, despre profesional

Comparativ cu perioada copilăriei mele, petrecută la confluența Someșului cel Mare cu Ilva cea Mică, peisajul profesional al satului românesc a suferit schimbări semnificative, dispărând definitiv, ca și cum n-au fost vreodată, și socăcița sau socășița (bucătăreasa pricepută de la ospețe), și șuștărul (ce repara încălțămintea), și moașa (care veghea la venirea pe lume a pruncilor), și boctărul (paznicul de câmp), și zapciul (paznicul de noapte, un fel de sergent de stradă), și căuaciul (fierarul sau potcovarul, rămas și el fără obiectul muncii), dar și morari, tâmplari, văcari sau cojocari nu mai sunt, căci găsim, de-a gata, toate cele trebuincioase, … Citește mai departe