Tinovul din Poiana Ștampei

Tinovul Mare este situat la hotarul dintre Ardeal și Bucovina, la poalele Călimanilor și în covata Depresiunii Dornelor, pe raza localității Poiana-Ștampei – satul străjuit de șirul de mesteceni -, și reprezintă cea mai întinsă rezervație de turbă din România. Accesul este foarte facil (și pentru cei mari, și pentru cei mici) și nu necesită nici un fel de echipament căci se află amplasat între drumul ce duce la Dornișoara și șoseaua care face legătura între Bistrița și Suceava, iar traversarea lui se face pe un podeț de lemn în linie dreaptă și lung de aproape o mie de metri.

Tinoavele sunt niște mlaștini împădurite în care se acumulează turba – proces datorat solului mereu umed și foarte bogat în materii organice provenite de la plante, slab sau deloc descompuse din cauza lipsei de oxigen.

Plantele întâlnite aici sunt cele specifice solului acid: florile de-nu-mă-uita, bumbăcărița (inundă locul cu alb la sfârșitul lunii mai), călțunul doamnei, iarba ciutei, crețușca, coada calului de pădure, afiniș, măcriș de mlaștină și un covor cu mușchi de turbă în care te afunzi ca într-o veritabilă pilotă (plapumă) cu puf de gâscă.

Din loc în loc, lângă podețul plat cu rol de potecă tematică, este amplasat câte un loc de odihnă, cu băncuțe pe butuci și panouri informative despre flora și fauna ce populează zona.

Cum pânza freatică este aproape de suprafață, „ochiurile” de apă în care cerul își oglindește albastrul stau veșnic deschise peste tot întinsul mlaștinii desfășurate pe un teren aproape plan la altitudinea medie de 880 m.

Pădurea, având aspect de tundră siberiană, deși pare tânără, este relativ bătrână, fiind compusă din pini pitici de pădure, printre care sălășluiesc molizi și mesteceni piperniciți (la Ilva li se spun „buhași împciliți”), precum și multe sălcii aurite și târâtoare.

În capătul nordic al traseului ne așteaptă o poieniță de un verde crud…
… și-un pârâu peste care este aruncată o punte de lemn.

Pășind în pas de plimbare pe poteca suspendată peste mlaștini și privind cu ochii mirați de uimire minunățiile presărate pe pământ, impresia încercată în Tinovul Mare al „poienii cu stampă” este că ne putem întoarce oricând în „dumbrava minunată” a copilăriei noastre… dacă vrem.