Dimineața devreme, după câte o noapte năvalnică, petrecută-n miezul munților, printre fulgere ce se succedau la câteva secunde, crăpând cerul şi iluminând meteoric conturul crestelor şi siluetele copacilor, urmate îndeaproape de tunete, ce parcă ieșeau din pântecul pământului și loveau doar în stânca de alături (reverberaţiile stingându-se apoi leneşe, în depărtări), și însoțite de picăturile mari de ploaie, sau chiar grăunțe de gheață, purtate de valuri de vânt, ce băteau ritmic în foaia de cort, unii dintre părtașii mei de munte etichetau experienţa trăită ca o noapte de nesomn, derulată într-o atmosferă apocaliptică, de iad, presărată cu larmă şi lacrimi, … Citește mai departe
Florian Porcius
Din dorința de a aduna la un loc marile personalități locale (cu mențiunea că informațiile vor fi minime și orientative), am să deschid astăzi categoria „Locuitori de seamă”, cu cine altul, dacă nu cu Florian Porcius, un înaintaș de-al meu, nu de neam, ci de drumeție în Munții Rodnei, dar mai ales de profesie, acesta fiind o vreme judecător la Năsăud, instanță la care, la un secol și ceva distanță, mi-am petrecut și eu anii de ucenicie în magistratură.
Florian Porcius, născut la Rodna în anul 1816, fiul lui Precup Știopan și al Ioanei Porcu, crescut de bunicul matern, preotul … Citește mai departe
Normarea muncii judecătorului
Proiectul de normare a muncii judecătorului, a fost elementul care a oferit, o vreme, un orizont optimist. A fost îndelung pregătit, demarat cu dificultate, derulat cu poticniri, pentru ca în final să fie abandonat voit, sau doar amânat tacit. Un lucru este cert: a rămas în nelucrare (din neştiinţă ori neputinţă), fără a fi finalizat, spre folosul magistraţilor.
Importanţa acestei încercări, de natură organizatorică, constă în aceea că, un atare program informatic, ar fi conferit o imagine corectă şi completă a volumului de activitate desfăşurat de fiecare instanţă şi de fiecare judecător, ar fi pus presiune pe decidenții politici (în … Citește mai departe
Paragină
Orice casă părăsită, îmi stârneşte un sentiment de milă, şi mă înduioşează până la lacrimi, dacă e prăbuşită. Astfel de case, rămase în paragină, sunt proba vie a unei nepăsări prelungite, dovada unei delăsări imputabile, proprietarii nefiind preocupați, ca niște buni gospodari, să le păstreze, măcar în stadiul în care le-au primit, pentru a le da mai departe, oneros sau chiar gratuit, unor oameni mai diligenți.
Același sentiment îl încerc, și în raport de CFR-ul de altădată, de Căile Ferate Române, cum frumos erau intitulate. Atitudinea de indiferență (să nu spun incompetență), adoptată de guvernanți constituie, în opinia mea, un … Citește mai departe
Falsitate
La un moment dat, s-au rostogolit în spaţiul public, o serie de informaţii privind cuantumul despăgubirilor pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a stabilit în sarcina României, fără ca datele întrebuințate să fie în mod corespunzător diseminate, astfel că, intenționat sau nu, s-a inoculat în mintea omului obișnuit, ideea că se plătesc sume considerabile, din bugetul de stat, pentru erorile judiciare comise de către judecători.
Sunt și astfel de cazuri, neînsemnate însă numeric, căci în procent covârșitor, despăgubirile stabilite în sarcina statului român, au fost și sunt consecinţa unei legislaţii deficitare adoptate în materia reconstituirii dreptului de proprietate şi … Citește mai departe