Jude în vadul dintre veacuri

„Ferice de cei ce păzesc legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme.” – Psalmii, 106 : 3

O singură dată-n viață, mi-a fost dat să fiu de față la trecerea zaiului, cum îi zic iloanii mici (provine, din câte se pare, din maghiarul zaj, cu înțelesul de puhoi) la torentul de ghețuri ce se crapă, scrâșnind din toate pojghițele, și se-ncalecă înfiorător, măturând albia râului și aruncând pe mal chiar și bolovani monumentali, iar rămășițele praznicului oferit, de-o prea grăbită primăvară, în amintirea iernii bogată-n zăpezi și ger năprasnic, ce este târâtă pe apa sâmbetei (unde … Citește mai departe

Micile minunății de lângă noi

Mă-ndreptam spre „Kolojvari”, via Braniștea, și trecusem deja de intersecția ce duce la Dej – pentru întâia dată hotărâsem să ating Gherla prin Mintiul ei – când telefonul a început să sune insistent în geanta de umăr uitată pe bancheta din spate. Am oprit în prima parcare, întâmplător amplasată în fața unei biserici, dar cum anterior acestui moment gândurile îmi erau strâns legate de grijile puse pe ordinea de zi, nu luasem aminte în ce sat mă aflam, însă, pe parcursul conversației telefonice, aruncându-mi aiurea privirea, spre stânga, am întrezărit, răsărind din ceață, un șirag de ruine agățate de platoul … Citește mai departe

Rai de (C)rai

Iarna, las muntele cel mare-n pace. Obișnuiesc să spun că îl las în plata Domnului, să doarmă tun, să se odihnească, fără a-i conturba, cu bocancii mei greu încercați, posesia albei sale tăceri, așa că, în acest anotimp, mă iau și mă duc (niciodată singur!) pe câte un picior prelung de munte, doar până pe primul vârf de culme joasă, secundară ori numai pe creștetul unui deal înalt și izolat, ce oferă perspective alpine, de unde îl contemplu, ca la carte, de departe, stând deoparte…

Cum Domnul m-a binecuvântat cu dragostea de munte și cu prieteni trainici de munte, în … Citește mai departe

O preLEGEre despre aLEGEre

Astăzi scriu doar pentru a mă descotorosi de o curiozitate ce mi s-a agățat, ca un scaiete, de minte: oare câți dintre cei care au pus ștampila de vot, cu două mâini și în gura mare, pe ultimii doi președinți de țară îl susțin acum frenetic „Pe cel anume chemat…” și de ce i-aș crede că de această dată sunt pe cale să tragă lozul cel mare, și „câștigător pentru bietul popor”.

Trecând dincolo de întrebarea retorică, n-am cum să nu constat, cu oarecare tristețe, că avem tendința de a ne juca soarta la ruleta rusească, de a opta în … Citește mai departe

Când e peste poate

Doar pentru atunci când, pe drumul vieții trecând, resimțim adânc că este, deja, prea mult și prea aproape de limitele neputințelor noastre, mă-ncumet să vă recomand :

O rețetă de resetare, sens în care se ia una bucată întreagă de sfârșit de săptămână (unul liber de sarcini, în care n-avem de apăsat clanța ușii de la intrare, „prioritățile” pot fi puse pe așteptare și toate ecranele, voluntar, întunecate), se împăturește binișor în pijamale (pe toată durata lui!), se pune într-o oază de liniște, se pârpălește, pe toate părțile, la foc mic, de somnic, repetat până la atingerea stării de sațietate, … Citește mai departe