Flori și fluturi… de iubire

Pe post de îndemn la meditație, încep cu un gând gâlgâind de adevăr: „Fiecare primește un nume când se naște, dar trebuie să fie în stare să-și boteze viața cu un cuvânt care să-i fie sens. (…) Și în clipa aceea își boteză viața Eliberare. (…) Precum Ilie, și ei puteau să-și aleagă un nume: Împăcare, Cumințenie, IUBIRE, Pribegie, existau atâtea nume câte stele pe cer, dar fiecare trebuie să aleagă unul care să-i definească viața.” – Al cincilea munte, Paolo Coelho.

Cu puțină vreme înainte de nașterea lui Iisus Hristos, poetul latin Vergilius, în Bucolicele sale, a … Citește mai departe

Lâu, Lățușcă, Lămulică…

In anii de început, când e vioi, și vesel și ferm convins de vântul prielnic ce-l împinge spre viața ce-l așteaptă toată dinainte să se-nfrupte, când consideră că soarele răsare doar pentru el și se crede „cel mai cel…”, la un cot de Prometeu și doar doi pași de Dumnezeu, omul în devenire e îndreptățit parcă să tăgăduiască zicătoarea bătrânească: „Nimic nu este întâmplător!” și să afirme, cu îngâmfare, că nu depinde de nimeni – în ceea ce privește parcursul – și că nici un prag nu este de netrecut. Și noi, ceilalți, la cald, suntem tentați să punem întâmplările … Citește mai departe

Tratat – ratat – de sudalme și afurisenii

„Cică a fost odată ca niciodată…, că de n-ar fi nu s-ar povesti…, că doar nu-s dator a minți…”, o vreme destul de îndelungată (ce s-a dus învârtindu-se de parcă nici n-a fost vreodată) în care înjurătura și blestemul intrau sub incidența lapidării: „Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să-l ucidă cu pietre, fie străin, fie băștinaș, să moară, pentru că a hulit Numele lui Dumnezeu” – Biblia, Vechiul Testament, Leviticul 24 : 16. Iar această practică penală barbară a iudeilor, întemeiată pe credința că hula e crima crimelor și … Citește mai departe

Pe ATHOS…, din PORThos…, cu Aramis…

Vine o vreme când conștientizezi că îți ești dator să plinești visele cele vechi, împinse pe mai târziu de chestiunile cotidiene, și când simți că dacă continui să persiști în prorogare, riști ca ele să nu mai fie…

În scurta drumeție spirituală, de doar trei zile și trei nopți pe Monte Santo, am plecat cu feribotul din Ouranoupoli sau Uranupolis (orașul cerului, în traducere liberă), după ce, pentru obținerea vizei athonite (diamonitirionul), în zorii zilei și în fața Reprezentanței Muntelui Athos, am stat la o coadă tipic românească (nu-i de mirare: peste 90% dintre pelerini sunt români), începută cuminte pe … Citește mai departe

Cetățile Tătărcii

Cezar Petrescu are o carte a cărei acțiune se întinde de-a lungul unei singure zile, tocmai în Duminica a șasea după Sfintele Paști sau, cum i se mai spune, în Duminica Orbului (de aici provenind și titlul cărții), și în care două suflete, ce par pereche și care se pot salva din fundăturile în care au fost împinși de către soartă, se întâlnesc întâmplător pe peronul Gării de Nord, se îndrăgostesc instantaneu și își dau întâlnire câteva ore mai târziu, dar, ca un făcut de nedesfăcut, toți și toate, vădit netoate, le pun piedici și le presară-n cale praguri de … Citește mai departe