Author: Justeţe.ro

Dreptatea și Psaltirea

„Dreptatea privește de la înălțimea cerurilor… Dreptatea va merge și înaintea lui, și-l va și urma, călcând pe urmele pașilor lui! – Psalmul 85

În Cartea Psalmilor, dreptatea constituie un subiect predilect, conferind acestei virtuți o strălucire vie, de Stea Polară ce indică drumul de dreapta, de deasupra și care duce spre devenire. Asta și pentru că omul drept este, implicit, un om bun.

„Dreptatea și pacea se sărută” – arată Psalmul 85, versetul 10 -, căci în afara dreptății nu există o pace socială solidă și stabilă, și nici egalitate, libertate… În acest sens și Nicolae … Citește mai departe

Trebuința de bază

Nu se mai știe cine a spus pentru întâia dată: „mâncăm pentru a trăi și nu trăim pentru a mânca” – atât de străvechi este acest citat -, și chiar dacă ni s-a inoculat de timpuriu că „nu tot ce zboară se mănâncă”, ca școlari mâncăm litere, iar după…. ne mâncăm între noi.

Din înțelepciunea populară locală, din cea sădită la confluența Ilvei cu Someșul, încă din copilărie am înțeles că pe Coana Iarnă nu o mănâncă lupul; că dacă nu plouă-n mai, nu se mănâncă toamna mălai; că începi să cunoști omul după ce mănânci împreună un sac de … Citește mai departe

Ion Oarcășu

Se spune: „nu judecați, ca să nu fiți judecați, căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura…”, dar credeți că luăm seama la acest precept, devenit deja un truism. Nu, ci dimpotrivă, manifestăm o exigență exagerată față de semenii noștri, luând în cătarea criticii comportamentul, credințele și cuvintele lor, și probând o indulgență îndelungată față de propria persoană. Din câte pare, plăcerea de a critica a împins această îndeletnicire în „meniul” fiecărei zile, obișnuind să punem la zid chiar și ceea ce nu înțelegem ori să-i etichetăm pe ceilalți, din scurt, … Citește mai departe

Ambâțuri

Bunicul Macedon mi-a dat, demult, un sfat: „ori de câte ori te va lua valul lumii și te va duce anapoda, de ajungi să vrei și de aia, și de ailaltă, și acolo, și mai încolo, perpelindu-te ca un gătej într-un vârtej, deschide Biblia la Eclesiast (Mersul tuturor lucrurilor) și, ca printr-o minune, mintea și inima ți se vor astâmpăra”. Și avea dreptate căci o sfântă stare de liniște și de limpezime, situată parcă în afara timpului, se pogoară peste cine cerne, prin sita deșertăciunii, năzuințele movilite de-a valma, până rămân de împlinit doar trebuințele care contează în ecuația existențială. … Citește mai departe

Acasă… la Alb-Împărat

Satisfacțiile turistului care urcă la munte doar când e sigur de senin sunt plate, mărunte, victoriile de vârf fiind rezervate doar celor încearcă…, care îndrăznesc…, care își asumă riscuri…, care s-au ridicat degrabă din pat deși toată noaptea a plouat (în timp ce la munte a nins bogat), își lasă mașinile la poalele pădurii cuprinse de ceață și urcă, pe cărări pierdute, spre cer, până dincolo de norii coborâți peste lume. Și pentru a-mi argumenta afirmația o să mă folosesc de imaginile surprinse de tovarășii mei de munte cu prilejul unei ascensiuni în Munții Călimani, cu mențiunea că în cele … Citește mai departe