Author: Justeţe.ro

Clipa de cleștar

Doar liniștea oferă limpezimi spre rosturi și rânduieli, relevând esențe și punând ordine în priorități. Și tot ea, liniștea, permite resetarea spirituală și accesarea stării de relaxare.

În epoca așa-zis modernă (preponderent tehnică ) pe care o trăim, la modul insistent în care invocăm liniștea, ca necesitate și urgență de gradul zero, cred că am putea-o substitui pâinii în rugăciunea „Tatăl nostru”, căci pare mult mai greu de procurat, devenind treptat Sfântul Graal actual, la felul în care o căutăm cu toții (tonții) și Fata Morgana zilelor noastre ce ne amăgește că este și când deschidem pumnul descoperim că iară-i … Citește mai departe

O altă lume

Pe calea minunată a lecturii, prin mijlocirea Trilogiei Cairo – creația scriitorului egiptean Naghib Mahfuz (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988), pur și simplu m-am teleportat – sau mai degrabă catapultat – în altă lume, nouă și necunoscută, de parcă aș fi pășit, spășit, pe lună. Cu încetinitorul sau, după caz și împrejurări, derulând pe repede înainte firul acțiunii, cele trei volume ale capodoperei literare mai sus menționate (O plimbare prin palat, Palatul dorinței și Strada zahărului) urmăresc destinele a trei generații (aparținând aceleiași familii) de-a lungul unui sfert de veac, răstimp ce a reprezentat un moment … Citește mai departe

Între două focuri din Călimani

„Ceasul focului la munte! Sute de ceasuri am petrecut la foc, ziua și noaptea, vara și iarna, pe vârfuri și în văi, în stâne, la schit sau într-o casă de adăpost; toate erau înzestrate cu același farmec, iar fiecare și cu farmecul său deosebit, căci fiecare foc are un suflet individual. (…) Dulce e clipa, când cel dântâi cârlionț de fum albăstrui se ridică din mica piramidă de cetină și de surcele așezate cu chibzuială. Și nu te superi, ci râzi și te bucuri, chiar atunci când rotogolul ușor se schimbă într-un nor gros, alb, înecăcios și care adesea … Citește mai departe

Victimologia, pe înțelesul tuturor

În absența unui dispozitiv adecvat, nu poți observa microbii ce mișună pe mâini ori virușii ce dau năvală spre nări, iar fără un simț special, „de copoi”, sădit pe un strat gros de experiență judiciară penală, nu ești în măsură să-i reperezi pe cei nărăviți în rele, ce au apucat-o pe cărări strâmbe și care urzesc planuri nelegiuite, în privirea lor neputându-se citi, din prima, toată răutatea, ipocrizia și viclenia ce le cârmuiește sufletul.

Se spune că mândria merge înaintea căderii, iar lipsa de prevedere înaintea dării cu capul…

Căci „călcătorii de lege” sunt cu ochii-n patru pe fereastra uitată … Citește mai departe

Trei frați, în moarte-mbrățișați

„Au fost odată, ca niciodată…” trei martiri, ce au căzut la datorie – la datoria conștiinței și a credinței – în lupta pentru libertate, dreptate și proprietate. Și au făcut-o nu doar cu demnitate, ci îmbrățișați în moarte și-n mormânt, fiind împușcați mișelește pe la spate, împinși cu piciorul în aceeași groapă și chiar dacă, după șase decenii, s-a reușit localizarea și deshumarea lor, în chip înțelept s-a statornicit ca osemintele lor, amestecate, să fie așezate într-o singură raclă. Și de parcă nedreptatea ce le-a fost „dăruită” nu era îndestulătoare, celor trei-frați-curați (căci jertfa purifică și înalță) nu li s-a … Citește mai departe