Category: Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale

Ca-n codru

O pădure de amestec aduce cu lumea în care trăim. În timp ce unii copaci sunt impozanți, drepți și eleganți, alții sunt piperniciți, întortocheați și neciopliți. Dacă unii arbori sunt singuri-cuc la fotosinteză, alții o efectuează îngemănați sau îmbrățișați. Și tot în codru, numai unele exemplare de verticale sunt sănătoase și doar unele specii prezintă duritate și durabilitate ori sunt pretabile la prelucrare și finisare. Și mai sunt, cu siguranță, multe alte aspecte ce ne aseamănă, dar deopotrivă și trăsături definitorii ce ne separă.

„Foioșii” la ceas de iarnă : goi, scheletici, cu picioarele-n omăt și cu nurii (mugurii) la
… Citește mai departe

Alfabetizarea funcțională

Ieri dimineață, după o noapte cu ninsoare ca-n povești, sora mea – învățătoare în Sfântu-Gheorghe (Covasna) – și-a scos copilașii, în curtea școlii, pentru a-i lăsa să se joace în zăpada nepângărită de pași, pentru a le preda „BUCURIA ”, cum emoționant s-a exprimat. Credeți-mă pe cuvânt (sau mai bine spus, vă rog să vă încredeți în cuvântul ei), ochii lor, curați asemenea boabelor de rouă, străluceau de încântarea de a face și altceva decât de a sta sfinți-cuminți în bănci, cu privirea ațintită spre doamna…

Totodată, încă de la început, țin să vă asigur că n-am uitat faptul că, … Citește mai departe

Înghețul și uitarea

În palma iubirii și o inimă înghețată se topește pentru a se turna în alt tipar, pe 0 altă treaptă…

De Crăciun, ne podidesc amintirile, regăsindu-ne în cristalinul fiecărui copil-colindător și privind chipul lui Dumnezeu în fiecare pălmuță întinsă după un bănuț. Nimic nu se compară cu farmecul copilăriei, de care este strâns legată și la loc de cinste așezată în panoplia înjurăturilor autohtone cu sens înghețat-controversat și expresia: „Du-te-n moașă-ta pe gheață!”. O sudalmă amicală și afectuoasă, sau așa am perceput-o inițial, când o mai auzeam rostită, cu drag, de câte un părinte atunci când odorul făcea o năzbâtie … Citește mai departe

De veghe în l(ANUL) de se(CARĂ)

Pe traseul sinuos al vieții, pe post de borne – pastel colorate și grijuliu numerotate -, aflăm împlântate toate revelioanele petrecute pe pământ, căci durata existenței unui om se numără în nopțile partajate frățește între anul cel bătrân, peste care se trage cortina uitării și anul nou-născut în leagănul sfânt al orizontului.

Răspântia dintre ani poate fi privită ca un răstimp potrivit pentru a trage linie și a face socotelile de etapă, fără a ne mira – ori mâhni – dacă ne dă cu virgulă ori dacă rezultatul este incert, plasat pe undeva între plus și minus pe scara nimicniciei … Citește mai departe

În prag de „Întâiul lui Undrea”

„România este patria mea, restul sunt doar țări.” – Octavian Paler

Țin să subliniez, încă de la început, că detest orice urmă de șovinism și orice încercare de patriotism exacerbat, dar că apreciez popoarele ce țin, cu adevărat, la zilele de mare sărbătoare și care își etalează, fără preget, iubirea și identitatea de neam.

Întâmplător, un podium tricolor.
Campionatul Național de Clase la Dans Sportiv, Clasa C Standard – Brașov, octombrie 2021.

În esență, cuvântul mândrie semnifică un sentiment de bucurie, de mulțumire și de încredere în forțele și calitățile proprii. Personal, nu văd nimic dăunător în a fi … Citește mai departe