Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale – Page 2

Anastasis

„La fel ca a te naște întâia oară, nu este nimic surprinzător să renaști; totul în natură este înviere.” – Voltaire

„Oricât s-au străduit oamenii, adunându-se cu sutele de mii pe un petic de loc, să sluțească pământul pe care s-au grămădit, oricât l-au acoperit cu pietre, să nu mai crească nimic pe el, oricât au smuls fiece fir de iarbă răsărit, oricât l-au afumat cu cărbuni și cu petrol, oricât au retezat toți copacii și au izgonit toate jivinele și păsările, primăvara era primăvară chiar și în oraș. Soarele încălzea, iarba, revenind la viață, creștea și înverzea oriunde … Citește mai departe

Femeile cu cruce-n frunte

Doamne, câte s-au mai perindat pe acest pământ și ce iute au fost îngropate în uitarea istoriei, de nu se mai cunoaște aproape nimic din toate cele câte au fost.

Acum, când am intrat în Postul Mare, mi-am amintit de un obicei inedit: tatuarea unei cruci în miezul frunții, ca semn al credinței (contrară semilunei) și al apartenenței la creștinătate, acest fapt devenind treptat simbol al rezistenței și al curajului femeilor aromânce. Simple sau împodobite, având forme și dimensiuni diverse, pentru a face posibilă recunoașterea imediată a purtătoarei de sfânt stindard ca făcând parte dintr-un anume neam, crucea era tatuată … Citește mai departe

Toate-s noi, și vechi sunt toate ?

„Glossa” lui Mihai Eminescu debutează cu: „Vremea trece, vremea vine, / Toate-s vechi și nouă toate…”, aceeași idee aflând-o și în textele biblice pe care, datorită vechimii lor și a înțelepciunii pe care o conțin, nu voi înceta, chiar dacă pare o preocupare protestantă, să le folosesc ca repere și ca modele: „Ce a fost va mai fi, și ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.”- Eclesiastul, 1:9

Dar oare chiar așa este ?

„Tot atunci a pus cruce și vieții ușoare, intrând în politică, spre a avea o meserie. … Citește mai departe

Părtinire de părinte

Așa cum un călugăr n-ar trebui să emită judecăți de valoare pe chestiuni ce țin de căsătorie și de viața de familie, pe același considerent de necunoaștere aprofundată a situației mi s-ar părea la fel de firesc să se abțină de la comentarii acide pe marginea educației toți cei care n-au crescut încă un copil și care cunosc despre acest complicat proces doar din ștersele lor „amintiri din copilărie” ori din ce mai iau cunoștință, de pe la cunoscuți, la o șuetă de sâmbătă seara, fără a putea adânc înțelege că în lume nu există nici un părinte, normal la … Citește mai departe

MIRAre

„Nu gat de mă mninunat”, îmi spunea, cândva, un bătrân din sat. Nu de mieunat (cu înțelesul de căinat, de văicărit) – a ținut să sublinieze, ci de se minunat în tot ceasul și la tot pasul, tot el completând că sub mândrul soare, fiecare părticică, oricât de mică, e mare, ca însemnătate, cât o minune, iar în viață, chiar dacă-i grea și o trăim în grabă, n-ai cum să te duci pe drum altfel decât cu ochii mari, gura căscată, urechile ciulite, nările ridicate – a adulmecare – și palmele gata pregătite să mângâie minunățiile răsărite-n cale. … Citește mai departe