Category: Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale

Bat-o doba beutură!

Vorba cuiva, mai umblat și mai înțelept ca mine: „Io numa zic: Citiți, priviți, auziți…, dar nu judecați”!

Dacă aș începe prin a vă reaminti că în Vama Bucovinei, la confluența râurilor Moldova și Moldovița, este amplasat, la loc de mare cinste, un bulgăre uriaș de piatră, cu străjeri moldoveni, ce consacră prima atestare documentară și că, alături, veșnicesc și două cruci de piatră închinate martirilor din cele două războaie mondiale, acelor care au sfârșit sfârtecați de schije, în câmp deschis și fără un muc de lumânare la căpătâi, poate veți spune că oamenii locului sunt de toată lauda pentru … Citește mai departe

CarCASA de toleranță

„Acum nu oamenilor doresc să mă adresez, ci ție, Dumnezeul tuturor ființelor, tuturor lumilor și tuturor vremurilor. Dacă le este permis măruntelor creaturi pierdute în imensitate și nevăzute de restul universului să îndrăznească să-ți ceară ceva, ție, care ne-ai dăruit totul, ție ale cărui legi sunt neschimbate și eterne, te implorăm să privești cu milă și compătimire toate greșelile inerente naturii noastre omenești; fie ca aceste greșeli să nu mai producă catastrofe. Nu ne-ai dăruit o inimă ca să ne urâm între noi, nici mâini ca să ne strângem de gât unii pe alții, să suportăm mai ușor povara unei … Citește mai departe

De la BUNA, citire… De la BUNA-VECINĂTATE!

În timp ce modernitatea înlătura pârleazul, lăsa laița cu povești, de la poarta casei, să-și piardă lustrul și chiar să prindă mușchi și licheni, iar la clacă – și la șezătoare – i se cânta deja prohodul, cazuistica vecinătății se îmbogățea peste măsură, limitele nepermise atinse meritând, cu prisosință, un studiu aprofundat de sociologie, pricinile ce au curs (și curg încă), în valuri, pe rolul instanțelor de judecată confirmând faptul că intenția de cumpărare a unui teren trebuie urmată, de îndată, de studiul temeinic al vecinilor care pot face din viața omului fie un colț de rai, fie o gură … Citește mai departe

Justiție electorală

Nu-n tovărășie lată de câmpie, ca frică la netrebnici să le fie, ci fiecare plecat spre a sa fâșie, de moșie.

Deliberat divizați, pentru a ne putea conduce cum vor și obișnuiți fiind, parcă mult prea mult, să privim doar în propriul pătrățel, doar în petecuțul în care avem înfipt anunțul „Nu intrați ! Proprietate privată !” și pe care-l cultivăm intensiv cu individuale interese, demne de câteva cârciumărese, nu prea știm – cert e că nicidecum nu reușim – să ne unduim unitar, ca un lan, și să măturăm tot ce aduce a „bube, mucegaiuri și noroi”, vorba lui … Citește mai departe

Nu mai vreau eroi, de război !

Joi, printre ploi, am urcat în Grui, la liturghie. În Gruiul Călimanilor unde, prin grija și sârguința maicilor de la Mănăstirea Piatra-Fântânele și prin prezența Episcopului-vicar Benedict Bistrițeanul, de Sărbătoarea Înălțării Domnului s-a slujit din nou la înălțime – la propriu și la figurat – lângă altarul alpin ridicat peste groapa-comună a celor șaizeci de martiri militari, din timpul primului război mondial, rămași, poate anume, fără de nume și care-și petrec acolo, sus, printre nori, veșnicia.

Nu a fost pentru întâia dată când mi-a fost dat să particip la o rugăciune rostită-n munte, preotul năsăudean Crin-Triandafil Theodorescu (și un statornic … Citește mai departe