Category: Despre tot felul de lucruri

Pripita judecată

„Să nu ne temem niciodată de hoți și de ucigași. Acestea sunt primejdiile din afară, primejdiile mărunte. Să ne temem de noi înșine. Prejudecățile, iată hoții, viciile, iată ucigașii. Primejdiile mari sunt înlăuntrul nostru. ” – Mizerabilii, Victor Hugo.

Sâmbătă seara, în timp ce mă aflam la o nuntă și discutam cu prietenii, în tihnă și la un pahar de vin, pe terasa restaurantului unde a avut loc evenimentul, la un moment dat a venit vorba de greșelile de judecată pe care le săvârșim în traiul de zi cu zi, de etichetele (precum cele de trufaș, avid, ipocrit, … Citește mai departe

Câte-n lună și-n stele (soare)

Pe ușa de intrare a fostei terase de vară situată lângă parcarea Extensiei Bistrița a Universității Babeș-Bolyai.

„Nu știu alții cum sunt…” (vorba bădiei Creangă), dar eu îmi aduc și acum aminte de starea de mare mirare ce m-a cuprins în copilărie când mi s-a spus, pentru întâia dată, că pământul se învârte mai ceva ca un titirez, în sensul invers al acelor de ceasornic, și în jurul axei sale (rotație efectuată în aproximativ 24 de ore), și în jurul soarelui, revoluția completă durând 365 de zile și presupunând parcurgerea în fiecare an a unui miliard de kilometri; … Citește mai departe

No Names

Nu din dorința de a înduioșa sau de a întrista consemnez aceste gânduri, ci dintr-un profund respect și ca o formă de protest împotriva împingerii sub preș, a preșului uitării, a unor file de istorie ce ar trebui păstrate mereu aproape sub pleoapa minții, ca un turn de veghe de unde trecutul limpede se vede și, deopotrivă, viitorul ce pare în stare să recidiveze în aceleași grosolane greșeli.

E Duminica Tuturor Sfinților. Țăranul român a poreclit-o mult mai sugestiv: Duminica Sfinților Mărunți. E o zi specială, nu de sărbătoare, ci de pioasă aducere aminte, dar ca importanță o așez imediat … Citește mai departe

Lâu, Lățușcă, Lămulică…

In anii de început, când e vioi, și vesel și ferm convins de vântul prielnic ce-l împinge spre viața ce-l așteaptă toată dinainte să se-nfrupte, când consideră că soarele răsare doar pentru el și se crede „cel mai cel…”, la un cot de Prometeu și doar doi pași de Dumnezeu, omul în devenire e îndreptățit parcă să tăgăduiască zicătoarea bătrânească: „Nimic nu este întâmplător!” și să afirme, cu îngâmfare, că nu depinde de nimeni – în ceea ce privește parcursul – și că nici un prag nu este de netrecut. Și noi, ceilalți, la cald, suntem tentați să punem întâmplările … Citește mai departe

Tratat – ratat – de sudalme și afurisenii

„Cică a fost odată ca niciodată…, că de n-ar fi nu s-ar povesti…, că doar nu-s dator a minți…”, o vreme destul de îndelungată (ce s-a dus învârtindu-se de parcă nici n-a fost vreodată) în care înjurătura și blestemul intrau sub incidența lapidării: „Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să-l ucidă cu pietre, fie străin, fie băștinaș, să moară, pentru că a hulit Numele lui Dumnezeu” – Biblia, Vechiul Testament, Leviticul 24 : 16. Iar această practică penală barbară a iudeilor, întemeiată pe credința că hula e crima crimelor și … Citește mai departe