Prospețime

„Bătrânii cred în tot, adulții se îndoiesc de toate, tinerii știu totul” – Oscar Wilde.

Astăzi, pare valabilă o altă vorbă veche: „Tinerii încă nu știu, iar bătrânii nu mai știu”, căci într-o lume ce se vrea cu susul în jos, întoarsă parcă pe dos și pe cale să rămână fără un set solid de principii, fără motivante modele morale și fără o scară reală de valori, un om obișnuit va fi calificat ca prost, dacă se poate înfrupta din banul public și nu o face, sau i se va pune eticheta de înapoiat, dacă crede în Dumnezeu ori dacă … Citește mai departe

Liviu Rebreanu

Cu ani în urmă, într-o discuție amicală cu un domn avocat, foarte credincios, acesta mi-a spus cu seninătate și sinceritate că toate câte sunt pe lumea aceasta au un rost și un sens anume, dificil de tălmăcit, făcând referire apoi la o istorioară despre o mamă care îl implora fierbinte pe Dumnezeu să-i scape copilul bolnav din ghearele morții, și că înduioșat de lacrimile și rugămințile repetate, acesta i-ar fi zis mamei că-i va schimba soarta copilului, dar că singură va regreta această deturnare a destinului, ceea ce în final s-a și întâmplat, copilul devenind la maturitate un alcoolic, ce … Citește mai departe

Ziua Eroilor

Fără să știm, trecem pe lângă semeni de soi, pe lângă martirii și eroii de lângă noi.

Cu ani în urmă, pe bună-dreptate, statutul de eroină era conferit și mamelor cu mulți copii. Și era plină Valea Someșului de mame-eroine, dar mai ales localitatea Maieru. Și în Ilva-Mică, în partea de jos a satului, era pe timpuri o familie cu 16 copii, izvorul unei veritabile seminții.

Câtă dragoste, durere şi dor putea să încapă în inima unei astfel de mame ?! Câte gânduri și griji putea frământa zilnic în covata curată a minții, pentru copiii pe care i-a purtat în … Citește mai departe

Tihna de după trudă.

Când atingem un prag propus, prestabilit, după un traseu de etapă, chiar dacă am fi putut împinge mai încolo linia de sosire, avem parte de un binemeritat liman de liniște lăuntrică. Vârful nins, spre care am tins și pe care l-am atins, reprezintă un reper altitudinal, un punct de panoramă spre ce a fost și spre ce urmează, căci nu e normal să închidem definitiv o ușă fără a deschide măcar o fereastră, căci altminteri riscăm să rămânem închiși între patru pereți.

Ne debarasăm de rucsac și ne așezăm alături. Ne uităm fără patimă la cărărușa dinapoi, chiar dacă poate … Citește mai departe

Florile și fructele muntelui.

Muntele poate fi privit nu doar din perspectivă pitorească, ci și printr-o prismă pragmatică, căci acolo sus, în înălțimile tămâiate de cer, ne putem face provizii de sănătate, culegând plantele medicinale răsărite din flora spontană, ce ne aşteaptă cuminţi să le recoltăm la timpul potrivit (când au putere tămăduitoare maximă) pentru a pregăti alifii, uleiuri sau tincturi ori pur şi simplu pentru a le usca, pentru binefăcătoarele ceaiuri de iarnă.

Sunt daruri magice pe care muntele mărinimos ni le oferă gratuit. E suficient să le cunoaștem și să le căutăm pentru a beneficia de puterea miraculoasă a plantelor medicinale. Pentru … Citește mai departe