Într-o lume ce ne aleargă prin viață, în viteză, fără busolă și în care internetul caută să ne închidă în singurătatea celor patru pereți, tot se mai află câte o pasiune sau preocupare, ce reușește să „pună pe pauză”, măcar pentru câteva momente, vâltoarea, inclusiv virtuală, în care omenirea e tot mai tare prinsă. Un exemplu elocvent este și dansul, ce reprezintă, după părerea mea, și nu numai, cea mai elevată, mai elegantă și mai emoționantă artă, căci dansul nu se reduce la o simplă suită de mișcări ale corpului, executate pe un anume ritm muzical, el reprezentând și o … Citește mai departe
Dreptate și divinitate
„Nu în forță, ci în dreptate sălășluiește Dumnezeu!” – Dostoievski, Frații Karamazov
De la facerea lumii încoace (sau de la ivirea ei, ca să nu nedreptățesc pe nimeni în convingerile sale), toate națiile și neamurile, câte s-au petrecut pe pământ, au folosit, ca fire, același set de precepte și de valori în războiul de țesut al moralei. Aparentele diferențe nu sunt de substanță, ci de formă, rezultând din aceea că accentul este așezat pe unele sau pe altele dintre repere, că au fost îmbrăcate diferit ori li s-au spus altcumva, esența fiind una și aceeași, precum și ținta luată în … Citește mai departe
Cabane în Carpați
Cum astăzi sărbătorim „Ziua Drumeției”, cu riscul de a plictisi pe semenii ce au alte surse de satisfacții -rodite de hobby-uri -, sorburi de stres și supape de siguranță, m-am hotărât să consemnez câteva rânduri despre asociațiile de voluntari care au pus piatra de temelie a turismului montan.
În primul rând trebuie spus că procesul de „civilizare a Carpaților” a fost demarat de Siebenburgischer Carpathenverein sau Societatea Carpatină a Turiștilor Ardeleni ori prescurtat SKV, cum s-a întipărit în conștiința călcătorilor de cărărui, ce a deținut, timp de 65 de ani, supremația pe cel mai înalt tărâm, edificând peste 60 de … Citește mai departe
Iuliu Prodan
Un nume, bun de purtat prin lume. Un simplu nume, care nimic nu mai spune bistrițenilor și năsăudenilor – ori mult prea puțin și pentru prea puțini dintre ei. În schimb, un nume simbol, un nume preschimbat în renume prin focul meritelor și care se află adesea pe buzele clujenilor, căci în Cartierul Zorilor, de aproape 10 ani, prin parteneriatul încheiat între Consiliul Municipal Cluj-Napoca și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, s-a deschis pentru public un parc-pădure de aproape trei hectare, ce poartă denumirea de „Iuliu Prodan”, profesorul care, din câte se pare, a avut inițiativa plantării acestor … Citește mai departe
Vino și vezi
Ilva-Mică a fost, timp de un secol și ceva, un exemplu de urmat în ceea ce privește punerea în practică a principiului de conviețuire socială „unitate în diversitate”. Când am dobândit putere de înțelegere, în partea de jos a acestui sat, unde am copilărit, mulți dintre cunoscuți purtau nume necunoscute prin alte localități someșene: Bahman, Balasz, Benko, Bojoiovschi, Buraciuc, Brisciuc, Carsai, Cengheri, Ciocia, Coța, Debrecnezi, Faltinski, Forvalt, Galușneak, Gellner, Giulverzan, Husar, Ilaș, Iurișniț, Ivanciuc, Kuharek, Lenhardt, Mișcolți, Nagy, Redl, Revnic, Ronta, Sekei, Terșanski, Țibecailo…, cu mențiunea că îmi cer scuze dacă nu le-am consemnat corect și cu precizarea că, astăzi, … Citește mai departe