Nu prea poți pretinde unui om obișnuit să caute la mântuirea sufletului cât timp este despuiat de haine și lihnit de foame. Nevoile trupului primează numai că, și după ce omul „se pune pe picioare”, tot pântecul e pus pe primul loc, căutând să-l țină plin, scump învelit și bine împrejmuit cu ziduri etajate, deși la plecare de pe pământ, după cum bine se știe „ săracul nu lasă nimic, iar bogatul nu poate lua nimic”. Ca atare, tot ce ține de suflet, inclusiv de memoria străbunilor, e lăsat mereu deoparte, inclusiv de comunitate, și amânat mai încolo, pe mai … Citește mai departe
Animăluțul alpin care „învelește ciocolata”
Cred cu toată convingerea că e o probă de prostie să te porți ca „Toma Necredinciosul” și să afirmi sus și tare, și fără încetare, că nu crezi până nu vezi. Nu înseamnă că nu există fiindcă nu l-ai întâlnit ori nu i-ai deslușit chipul ascuns. Nu înseamnă că dacă treci zilnic pe lângă un loc îi cunoști toate tainele. Revelația unei esențe, a unei existențe, a unei evidențe este adesea la mâna hazardului care, într-o măsură mai mare sau mai mică, le potrivește.
Pe ruta rutieră Bistrița-Beclean, între Podirei și Viile Cristurului, de o parte și de alta a … Citește mai departe
Pariurile vieții și promisiunile dimineții.
Se spune, pe bună-dreptate, că dimineața e primăvara zilei și că primăvara e dimineața anului.
Personal, obișnuiesc să spun că numai dimineața toate i se par omului permise și promise. Pe parcurs, din varii motive, nu totul îi va fi îngăduit, nu tot ce dimineața i-a făgăduit va fi pentru el întocmai și la timp împlinit.
Orice s-ar întâmpla ulterior, zorii rămân vârsta de aur a zilei. Doar atunci când luminile și umbrele compun un amalgam, peste viitor stă, ca o stăpână, pacea plenară a începutului, iar peste om o stare de preaplin sufletesc și o poftă nestăvilită de viață. … Citește mai departe
Întâmplări întâmplătoare?
Arareori, adevărul judiciar este identic cu adevărul absolut, abstract. Cum realitatea stă sub semnul întrebării și cum înfăptuirea justiției depinde în mare parte de prestația părților aflate în litigiu, multe și mărunte sunt piedicile care se pun în calea suprapunerii adevărului statornicit de judecător peste adevărul obiectiv. Datoria judecătorului de a da dreptul nu este una tocmai ușoară, cum adesea se crede, ci una complexă și extrem de complicată. Judecătorului nu-i este îngăduită denegarea de dreptate, refuzul de a judeca pe motiv că legea nu dispune deloc, că nu distinge suficient, ori că probele propuse și administrate de părți nu … Citește mai departe
Lumea văzută prin ochii unui copil
Așez alăturat câteva fragmente dintr-un roman excepțional: „Ai toată viața înainte”, scris de către Romain Gary, dar semnat de Emile Ajar, farsa fiind descoperită numai după moartea autorului, la șase ani de la publicarea lucrării, răstimp în care cartea se vânduse deja în peste un milion de exemplare și primise Premiul Goncourt.
Concepută într-un amestec de tragic și de comic, cartea pe care astăzi o recomand conține o serie de mari adevăruri rostite de un copil, crescut la periferia Parisului de o evreică vârstnică ce luase în plasament familial mai mulți orfani, și care relatează într-o notă deosebit de hazlie … Citește mai departe