„La cărți” în Munții Rodnei

Avem și noi, năsăudenii, „Arieșul” (Anieșul) nostru, cu nimic mai prejos față de „aurul” apusenilor, un râu spumant, integral de interior, de lung parcurs (peste 20 km), cu porțiuni repetate de defileu și un uluitor bazin de colectare având aspectul unui amplu arc de cerc deschis între Vf. Repedea (2074 m) și Vf. Omului (2134 m), deservind pe versantul sudic aproape o treime din culmea principală a Munților Rodnei în lungime totală de 55 km.

Până la inundațiile din anul 1970 Anieșul se asemăna izbitor cu Vaserul, inclusiv la capitolul sălbăticie și priveliști pitorești, pe lângă matca râului și după … Citește mai departe

Castelul Teleki din Comlod

„Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi” – Nicolae Iorga.

Dacă luăm aminte la îndemnul marelui istoric și batem la pas vechile vetre de sat, dar nu oricum, ci cu inima deschisă și cu mintea mânată de curiozitate, fiecare dintre noi avem șansa de a ridica un colț al vălului de uitare depus peste trecutul fascinant al unor comunități închegate încă din zorii istoriei.

Comlodul este un astfel de sat străvechi, tăcut, chiar și când vine vorba … Citește mai departe

Gavril Istrate

Când privești puii de păsăruică dintr-un cuib sau școlarii dintr-o clasă nu prea ai cum să ghicești ce parcurs vor avea fiecare. Notele de 10 sau premiul întâi ori titlul de șef promoție nu constituie, în toate cazurile, garanții ale succesului profesional, și cu atât mai puțin ale fericirii personale, clădită pe liniște lăuntrică și echilibru emoțional. E de la sine înțeles că n-ai cum să atingi pragul de excelență la toate materiile și nici să te remarci în toate domeniile, fiind absolut necesară alegerea unui culoar, a unei specializări, fără a pierde din vedere și faptul că, nu întotdeauna, … Citește mai departe

Culegători de amintiri

Poate ne-au fost chiar rude ori numai amici, colegi, vecini, cunoștințe, și totuși, mulți dintre ei nu au depășit stadiul de simpli străini, căci n-am ajuns să-i cunoaștem îndeajuns de bine. Dintr-o culpă comună, nu prea am aflat, de pildă, ce opțiuni culinare, preferințe muzicale ori gusturi vestimentare aveau toți cei întâlniți pe cale, care le erau opiniile, năzuințele, speranțele, neliniștile sau prioritățile existențiale ori pasiunile ce îi înflăcărau, ce flori dăruiau, ce cărți citeau, și dacă citeau, ce culoare îi reprezentau… Abia când te uiți peste umăr realizezi că numai prietenia temeinică și trainică, regăsită masiv și în fundamentul … Citește mai departe

Postul negru de ecran alb

Fără a mai conta cu adevărat dacă suntem, sau nu, și noi vinovați, dacă suntem doar grăbiți, obosiți sau stresați, ori, în realitate, în mod obiectiv, traficul auto a devenit infernal de complicat, important este să luăm decizia de a lăsa măcar o zi mașina în parcare sau de a o duce domol pe dealuri la plimbare dacă în aceeași zi s-a întâmplat să facem două „pene” una după alta, de ne este teamă să nu aflăm un cui ruginit și seara-n pat; dacă oriunde ne-am dus am dat la tot pasul de mașini ce staționau iresponsabil pe carosabil, în … Citește mai departe