Nicolae Bălcescu

Răstigniți pe Crucea Crudă a Nerecunoștinței

Sub stăpânirea invidiei, puternică și insistentă e tentația de a contesta calitatea de „Trimis…”, de „Ales…”a cuiva anume, de a pune piedică unuia cu adevărat merituos ori de a trage-n jos, lângă cortul (confortul) mediocrității, pe oricine caută să treacă dincolo de pragul comun, și, mai ales, de a recunoaște izbânzile cunoscuților doar „târziu în noapte”, după moarte…

Cuvinte meșterite cu măiestrie, pe deplin îndreptățite, despre cum ar trebui să fie… În realitate, lucrurile nu stau nici măcar pe aproape așa.

Cimitirul Eroilor Revoluției din Cluj-Napoca

Căderea comunismului nu s-a produs pașnic, din senin. Pe altarul … Citește mai departe

Capodopera lui Nicolae Bălcescu

Cunoscut de pe vechea bancnotă de 100 de lei şi mai degrabă, ca revoluţionar paşoptist, prigonit pentru noul şi modernul ce a încercat să-l instaureze şi care a sfârşit, singur şi sărac, departe de ţară (în Palermo, locul de veci nefiind nici acum clar identificat), la doar vârsta de 33 de ani, meritul major ce revine lui Nicolae Bălcescu în plan istoric constă în aceea că, după îndelungi căutări şi minuţioase documentări, a scos la lumină un mare domnitor român, prin mijlocirea lucrării istorice de referinţă intitulată sugestiv „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, scrisă în mod obiectiv şi detaliat în anii … Citește mai departe