Author: Justeţe.ro

Haz de necaz

Cu ani în urmă, colegi fiind la judecătorie, statornicisem obiceiul de a servi împreună cafeaua de dimineață. Nu știu cât au contat aceste reuniuni matinale pentru unitatea colectivului și constituirea unei echipe de succes, dar cert este că, într-o atmosferă destinsă, se discuta amical despre diverse întâmplări petrecute acasă, în oraș sau în sala de judecată, ori pe marginea dosarelor nou înregistrate, mai ales a celor identice sau similare, ca obiect, și care impuneau realizarea unei practici judiciare unitare.

În împrejurările mai sus descrise, un coleg judecător a stârnit veselia colectivului cu o plângere contravențională, înregistrată la o judecătorie din … Citește mai departe

Gheorghe Pașca

Țibleșul a devenit imediat după al doilea război mondial, patria partizanilor, un punct puternic de rezistenţă anticomunistă, un loc sfinţit de suferinţa unor oameni integri şi cu tărie de caracter, ce n-au acceptat sub nici un chip să-şi lepede credinţa creştină şi avutul strămoşesc: Gheorghe Pașca, Gheorghe Vlad (poreclit „a Împăratului„), Ion Ilban, Ilie Zubaşcu, Nicolae Pop, Vasile Blidaru, Gavrilă Rus, fiind exemple elocvente de curaj şi de măiestrie în supravieţuirea montană.

–

Vedere spre Munții Țibleș din Pasul Șetref.

Astăzi, 05 februarie 2020, se împlinesc 64 de ani de la moartea unuia dintre acești mari martiri, a unui moroșan … Citește mai departe

Abandon

Revin la tema feroviară întrucât, de curând, prin amabilitatea unui amic, am intrat în posesia unei cărți inedite: „Drum de fier prin praf de pușcă și ploaie de stele”, scrisă frumos și minuțios de inginerul feroviar Paul Brascanu. Fiind editată într-un număr relativ restrâns, de Editura Ștef, în anul 2012, înțeleg să consemnez câteva detalii, mai puțin cunoscute, despre uitatele căi ferate din nordul țării.

Și încep prin a vă spune că, în trecut, am avut ce nu avem astăzi: o linie de cale ferată între Maramureș și Bucovina. În plin război, pentru a facilita transportul trupelor și materialelor de … Citește mai departe

Datul și luatul

Să considerăm că ofertele, ocaziile şi oportunităţile ivite, ni se cuvin, în tot și gratuit, e o nerozie, sau chiar o mojicie. O fi de vină ignoranța sau inconștiența ori experienţa deficitară de viaţă. E posibil ca obişnuinţa să îşi fi adus şi ea aportul. Nu caut să contest explicaţiile şi motivaţiile, mai mult sau mai puţin plauzibile, ce pot fi cu indulgenţă identificate.

Demersul meu vizează pericolul ce planează asupra celui consecvent într-o astfel de conduită. Cu timpul, fără o simptomatologie clară, braţul de primit devine tot mai acaparator şi mai încăpător, iar mâna de dat se atrofiază, ca … Citește mai departe

Evlavie

Luați aminte și priviți,

Mai sunt la sate sfinți,

Suferinzi,

Așteptând la porți,

Cuminți.

La o margine de sat, am aflat-o la poartă, pe laița lustruită, sub corcodușul abia-nflorit. Veșminte curate și întunecate. Trup împuținat de boli și încovoiat de ani. Chip scrijelit de încercările istoriei, dar ochi ce licăreau calm … a împăcare cu soarta. Alături, o pisică ce se-nsorea și nelipsita boticică, în care se sprijinea bătrânica. Adunate-n poală, un pic tremurânde, odihneau împreunate, mâinile-i zbârcite. Mâinile ei sacre, care au purtat degetele copiilor pe calea crucii, care i-a mângâiat pe creștet, și mai ales, care au lucrat … Citește mai departe