Author: Justeţe.ro

Întrebări și îndoieli

La ce asalt politic și mediatic a fost supusă justiția în ultimii ani, la cât a fost de ponegrită și terfelită în piața publică, a încerca acum să aperi pe „cei mai neiubiți dintre pământeni” echivalează cu o îndrăzneală de neiertat, cu o nepermisă impietate lipsită de orice cauză de impunitate.

Și totuși, îmi iau inima-n dinți, calc cu dreptul și spun că, la drept vorbind, nu știu dacă, deliberat și premeditat ori doar din pură prostie, „mărețul sfat al înțelepților” a legiferat, la un moment dat, ca în cazul magistraților pensia să fie mai mare decât salariul. Drept care, … Citește mai departe

Prăpăstiile Zărneștiului

În prag de vacanță, vă propun un traseu de munte, de munte monumental, ce poate fi parcurs și cu copil, și cu cățel, fără echipament și în orice anotimp, dar care te reumple de verde, de liniște, de magie, de sârguința apei, de simplitatea stâncii…, iar la final, după răstimpul în care te simți strâmtorat de pereții verticali și apropiați – oferindu-i privirii doar o fâșie îngustă de cer – conștientizezi pregnant ce mult înseamnă perspectivele largi și clare la „îndemâna” ochilor.

Zărneștiul, înspre care îmi îndrept amintirea, reprezintă nu doar poarta principală de intrare în Piatra Craiului (după părerea … Citește mai departe

Pe drumul de la înger la demon

„Unii oameni își încep viața cu o aură de o strălucire desăvârșită, însă apoi aceasta își pierde culorile și pălește. (…) Odată aura ta era albă precum crinii, cu pete de galben și trandafiriu, dar cu vremea a pălit. (…) Nu ți-e dor de culorile tale dintru început? Nu vrei să te unești cu natura ta? – Cele patruzeci de legi ale iubirii, Elif Shafak

Cu aură și cu aripi îl trimite Domnul pe om în lume. Dar ce folos? Cu timpul, aura i se crapă, se scorojește și cade, bucată cu bucată, de ajunge bietul, la final de … Citește mai departe

La Domul ce desparte RODna de DORna

Nota distinctivă a Munților Rodnei constă în cele două cetăți ale cerului, amplasate la capetele culmii principale, în lungime de aproape 50 km. Una a fost botezată Pietrosul și a fost înălțată de Domnul deasupra Borșei Maramureșului, iar cealaltă, pusă de strajă între Țara Dornei și Ținutul Rodnei, a primit numele de Ineu (Inău), dar i s-a mai spus, de-a lungul timpului, și Inou, Injou, Jeno sau Kuhhorn, așa cum arată prof. Nicolae Drăganu, în lucrarea Toponimie și Istorie, editată la Cluj în anul 1928.

Deunăzi, la hotarul dintre florar și cireșar și într-o formulă restrânsă de părtași de drumeție, … Citește mai departe

No Names

Nu din dorința de a înduioșa sau de a întrista consemnez aceste gânduri, ci dintr-un profund respect și ca o formă de protest împotriva împingerii sub preș, a preșului uitării, a unor file de istorie ce ar trebui păstrate mereu aproape sub pleoapa minții, ca un turn de veghe de unde trecutul limpede se vede și, deopotrivă, viitorul ce pare în stare să recidiveze în aceleași grosolane greșeli.

E Duminica Tuturor Sfinților. Țăranul român a poreclit-o mult mai sugestiv: Duminica Sfinților Mărunți. E o zi specială, nu de sărbătoare, ci de pioasă aducere aminte, dar ca importanță o așez imediat … Citește mai departe