Spre deosebire de parcursul unui om obișnuit, alcătuit din înaintări și întoarceri, rătăciri și reveniri, luări în altitudine și coborâri la „tabăra de bază”…, întâlnim de-a lungul istoriei și destine demne de sonetul, cu reale urări de ursitoare, compus de Miguel de Cervantes: „Cap compas stabil, vânt bun din pupa și stea clară; drumul, deși nebătut, să-ți fie voios și bine-ales; port prielnic, încăpător și sigur, promițând succes, în care să-acosteze nava-ți, comoară unică și rară.” De o astfel de traiectorie personală de excepție, permanent ascendentă și punctată de victorii repurtate prin virtuți, prin vrednicie, prin verticalitate… a avut parte … Citește mai departe
Author: Justeţe.ro
Coroana Corongișului
Deunăzi, i-am dedicat Corongișului drumeția dezmorțirii – de după iarnă -, a reîntâlnirii cu muntele și cu părtașii de poteci și de momente trăite la înălțime.
Anul Nou-Născut nu știe dacă va fi mai bun decât cel încheiat și în istorie încuiat; nici dimineața, ca orice debut, nu știe ce anume va aduce amiaza; nici primăvara ce făgăduiește – aidoma tinereții – nu știe care dintre promisiuni vor fi împlinite de vară; nici când pleacă la drum, omul nu știe, cu exactitate, surprizele de după clipă, de după cotitură. Nici noi, când am programat tura de munte, n-am fost siguri … Citește mai departe
Minunata lume nouă
„Minunata lume nouă” este un roman-profeție, scris cu măiestrie de Aldous Huxley și publicat în anul 1932, ce pornește de la premisa apariției unei societăți extrem de avansată tehnologic și care, pentru a urmări și îndruma cetățenii, întrebuințează felurite pârghii și metode. Rezultatul constă într-o suită de scene fanteziste – ce astăzi par să se apropie cu pași repezi de realitatea cotidiană – în care singura cultură acceptată sunt preceptele promovate pe canalele de comunicare; în care tradițiile și religia sunt considerate primitive și lipsite de sens; în care oamenii nu mai gândesc cu capul lor, „capătă ceea ce vor … Citește mai departe
O cale de-mpăcare
Mi-am amintit astăzi de o glumă având ca protagonist un tânăr avocat care, la scurt timp după preluarea biroului de avocatură, se întoarce încântat acasă și spune: „Tată, am pus punct final, prin împăcarea părților, la procesul cel vechi…”, răspunsul primit fiind memorabil: „Te felicit fiule, dar vreau să știi că din onorariile încasate pe parcursul acelui proces te-am întreținut la facultate.”
Sigur, din punct de vedere deontologic, avocatului îi revine îndatorirea de a-l informa onest pe client despre costurile și evoluția procesului, de a evalua și cântări în mod corect și realist, împreună cu acesta, șansele de câștig sau … Citește mai departe
Vecin cu veșnicia
„Un biet nemuritor la zidul morții” (cum cuvânta poetul Adrian Păunescu) este și Turnul Dogarilor.
Prima fortificație de piatră a Bistriței a fost ridicată pe Burich, pe dealul ce se înalță deasupra actualului cartier de case sugestiv denumit Subcetate. Ulterior, în anul 1463, Matei Corvin a încuviințat demolarea acesteia și edificarea unui zid de apărare, de aproape o mie de metri lungime și cam tot atâta pe lățime, cu rolul de a proteja orașul împotriva invaziilor. Măreața construcție, realizată în mare parte din piatra coborâtă cu carele de la vechea cetate și finalizată în anul 1485, era prevăzută cu treisprezece … Citește mai departe