Capodopera lui Nicolae Bălcescu

Cunoscut de pe vechea bancnotă de 100 de lei şi mai degrabă, ca revoluţionar paşoptist, prigonit pentru noul şi modernul ce a încercat să-l instaureze şi care a sfârşit, singur şi sărac,  departe de ţară (în Palermo, locul de veci nefiind nici acum clar identificat),  la doar vârsta de 33 de ani, meritul major ce revine lui Nicolae Bălcescu în plan istoric constă în aceea că, după îndelungi căutări şi minuţioase documentări, a scos la lumină un mare domnitor român, prin mijlocirea lucrării istorice de referinţă   intitulată sugestiv „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, scrisă în mod obiectiv şi detaliat în anii … Citește mai departe

Patima pentru pământ în literatura universală

Dragostea pentru pământ o afli pretutindeni în lume şi a sălăşluit în sufletul omului, dintotdeauna.

În „Fraţii Karamazov”, ultimul roman scris de Feodor Mihailovici Dostoievski, publicat în anul 1880, scena sărutului pătimaş al pământului este relevată în mod repetat :

„Aşa suferind cum era, stareţul Zosima le-a zâmbit şi, lăsându-se să alunece cu încetul din jilţ pe podea, cu faţa la pământ şi braţele desfăcute, luminat de o fericire extatică, a sărutat pământul, precum el însuşi îi învăţase mai înainte, apoi şoptind o rugăciune, şi-a dat sufletul în tihnă şi bucurie”.

„Pacea statornicită pe pământ se îngemăna cu cea revărsată Citește mai departe