Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale – Page 13

Picături de înțelepciune populară

Când mi-e dat să descopăr, în creierul munților, câte un colț de codru uitat de popor și nepângărit de topor, unde copacii cărunți se culcă cuminți la pământ – trupurile primind, încetișor, un parfum frumos mirositor -, ori câte un locșor în care mușchii croșetează în verde-smarald, cu migală și cu trudă, fiecare bulz de piatră și fiecare buturugă, îl caut cu privirea, instantaneu, pe Dumnezeu, căci decorul pare rămas, neschimbat, de la facerea lumii.

Și tot din negurile îndepărtate ale istoriei, și tot în timp îndelungat s-a decantat și s-a pus la păstrat, în proverbe, înțelepciunea aceea simplă și, … Citește mai departe

Între Kalașnikov și Karamazov

Rusia este o ghicitoare înfășurată într-un mister în interiorul unei enigme – Winston Churchill

„- Uită-te la oameni! Uită-te la dânșii, cum i-au despărțit ticăloșii! Ca și cum ar fi trecut cu plugul și i-au răsturnat, care în dreapta, care în stânga. Viață de iad, cumplite vremuri. Unul nu se mai înțelege cu altul… Iată și tu, îmi ești frate, dar nu te mai pricep, zău! (…) Amândoi vedeau cum nu se poate mai limpede că o buruiană deasă și încâlcită, de nerăzbit, cotropise toate cărările care îi uniseră pe vremuri, închizând căile spre inimile lor.” – Mihail Șolohov, Donul … Citește mai departe

Tovarășia

Bucura Dumbravă, în Cartea Munților, cere imperios: „Bagă la cap, drumețe, și nu pleca la munte cu orișicine! Nici dacă conduci tu, nici dacă conduce altul. Tu, cătană, alege-ți bine căpitanul. Iar tu, căpitane, nu primi decât cătane zdravene. La începutul turismului în Bucegi recrutarea se făcea de obicei de către un domn convins că iubește munții și care cutreierând parcul Sinaiei, își aduna o ceată de tovarăși – ca să nu-l găsească plictisul – în tete-a-tete cu natura adorată. În folosul sporirii numărului, el nu se dădea înapoi nici în fața cucoanelor celor mai improbabile, nici în fața moșnegilor … Citește mai departe

Inima care sfințește pâmântul

„Știa să se supună… cu darul deosebit al femeii care-l înțelege pe bărbat mai bine decât se poate înțelege el însuși. (…) Fusese din totdeauna predestinată blândeții; însă credința, mila, speranța – cele trei virtuți care încălzesc sufletul – ridicaseră încet-încet această blândețe până la sfințenie. (…) Privești o stea pentru că este luminoasă și pentru că e de nepătruns. Dar lângă tine se află o strălucire mai dulce și o taină mai mare: femeia.” – Mizerabilii, Victor Hugo

„În timpul acelei groaznice nopți, nenorocirea o făcu să descopere blânda resemnare care, la mame și la soțiile îndrăgostite, … Citește mai departe

Dă Doamne, pace!

„Dragi frați și surori, în aceste zile am fost răvășiți de ceva tragic, de război. De mai multe ori ne-am rugat ca să nu se meargă pe această cale. Și nu încetăm să vorbim, mai mult, îl implorăm pe Dumnezeu cu o mai mare intensitate. (…) Cine face război uită omenia, nu pornește de la oameni, nu se uită la viața concretă a persoanelor, dar pune în fața a toate interese de parte și de putere. Își pune încrederea în logica diabolică și perversă a armelor, care este cea mai îndepărtată de voința lui Dumnezeu. Se îndepărtează și de … Citește mai departe