Cumplită e învinuirea conștiinței

Ca o umbră credincioasă îl urmează conștiința pe om, suflându-i în ceafă și mormăind a nemulțumire: „ e cam puțin…”; „nu ți-ai înfrânat limba ascuțită!; „ai dat-o iară de gard, pângărind steagul ca prostul”. Ce face omul ? Ba scotocește după circumstanțe care să-i atenueze responsabilitatea: „am fost provocat intenționat”, „eram obosit și nu m-am gândit”…, ba invocă ceasul rău sau precedentul: „și alții au dat-o-n bară”, ori chiar încearcă să-și amăgească conștiința cu argumentul că nu-i chiar așa de grav precum pare la prima privire.

Conștiința e temelie, făclie, oglindă, busolă, călăuză și îndreptar.

Pentru orice om obișnuit, sâcâitoare … Citește mai departe

Rostuiri

Mi se pare un gest de nerecunoștință, față de creator, ori de câte ori sufletul e sărăcit de bucuria de a trăi și nu mai caută și construiește, pe parcursul traiului său cotidian, felurite prilejuri de îndestulare, de împlinire, de împodobire…, una dintre rețete fiind și adoptarea unui stil de viață disociat, căci dacă obișnuim să clădim, din lucrurile de făcut, o grămadă ținută în neorânduială și să facem câte ceva în fiecare zi – aiurea, alandala și amestecat (câte un pic din toate câte ne închipuim că trebuie neapărat) – intervine inevitabil, în timp, o senzație de greață, de … Citește mai departe

Un caz de martiraj al dorinței de justiție

Dintr-o ipotetică listă cu lecturi obligatorii a unui magistrat n-ar trebui să lipsească cărțile de beletristică ce conțin cugetări importante despre drept și dreptate, și care cântăresc mai mult decât zece manuale de drept, fiind de domeniul evidenței că înfăptuirea actului de justiție necesită nu doar dobândirea unui set strict de date tehnice și tehnologice – doctrinare, procedurale și jurisprudențiale -, ci și înălțarea pe cerul conștiinței a unor galaxii de principii certe, constante, călăuzitoare…

Și cum capodopera de căpătâi a scriitorului Octavian Paler: Viața pe un peron, reprezintă o carte de informații și de instrucțiuni de întrebuințare a vieții, … Citește mai departe

Întrebări și îndoieli

La ce asalt politic și mediatic a fost supusă justiția în ultimii ani, la cât a fost de ponegrită și terfelită în piața publică, a încerca acum să aperi pe „cei mai neiubiți dintre pământeni” echivalează cu o îndrăzneală de neiertat, cu o nepermisă impietate lipsită de orice cauză de impunitate.

Și totuși, îmi iau inima-n dinți, calc cu dreptul și spun că, la drept vorbind, nu știu dacă, deliberat și premeditat ori doar din pură prostie, „mărețul sfat al înțelepților” a legiferat, la un moment dat, ca în cazul magistraților pensia să fie mai mare decât salariul. Drept care, … Citește mai departe