Mi se pare un gest de nerecunoștință, față de creator, ori de câte ori sufletul e sărăcit de bucuria de a trăi și nu mai caută și construiește, pe parcursul traiului său cotidian, felurite prilejuri de îndestulare, de împlinire, de împodobire…, una dintre rețete fiind și adoptarea unui stil de viață disociat, căci dacă obișnuim să clădim, din lucrurile de făcut, o grămadă ținută în neorânduială și să facem câte ceva în fiecare zi – aiurea, alandala și amestecat (câte un pic din toate câte ne închipuim că trebuie neapărat) – intervine inevitabil, în timp, o senzație de greață, de … Citește mai departe