Duhul bucuriei de a fi

În Numele Legii se statuează constant obligații de a da, de a face și de a nu face, iar În Numele Domnului este statornicită și obligația de a fi: cinstit, smerit, darnic, empatic…, corelativ fiind atașat și dreptul de a fi, de a trăi și de a deveni – un drept divin, dat din înalt și botezat cu pâine și vin. Dar Doamne cât de des uităm de har, de sfântul dar ce ne-a fost pus, la plecare, în bagaj ori cum îl irosim (cutumiar fiind deja consacrat dreptul de a fi prost!), săvârșind un culpabil abuz de drept, căci … Citește mai departe

Bucuria de a face

Și nu-i doar una, nestrămutată și necontenit căutată, precum este, până la un punct, bucuria de a aduna bani, bunuri, bucate…, ci felurite, nenumărate și nu neapărat zidite-n palma de pământ ori legate cu lanțuri de materie: bucuria de a urca spre înălțimile cuvenite; bucuria de a împlini binele în orice vreme; bucuria de a rezista tentației; bucuria de a ne ridica după cădere; bucuria de a înfăptui dreptatea, indiferent de vremuri; bucuria de a ne lustrui caracterul; bucuria de a lărgi sufletul, bucuria de a schimba, în bine, perspectiva; bucuria de a (ne) dărui; bucuria de a-l căuta pe … Citește mai departe

Erewhonul Parângului

De o drumeție făcută-n Parâng mi-a amintit o carte citită recent: Erewhon (sau Dincolo de munți), ce explorează ideea inteligenței artificiale (profeție ce merită, cu prisosință, o postare separată) și care a fost publicată, pentru întâia dată, în anul 1872, de către Samuel Butler, un precursor al celebrilor prozatori Aldous Huxley și George Orwell.

Și dacă autorul a plecat, cu gândul, înspre un tărâm montan imaginar, plasat cel mai probabil în Noua Zeelandă și unde totul părea absurd sau cel puțin altfel față de ținutul natal, și noi am purces spre înălțimile Parângului de la Cabana Valea Seacă, mai întâi … Citește mai departe