„Nu e greu să te mântuiești, fratele meu. Uită de tine numai o seară, numai o zi, și, din încruntarea ta fără noimă, dumirește-te până în zarea care n-ai mai zărit-o, și spune-ți, tu, ție, ce vezi: lumina lui april, aprinsă pe ramuri și-n miile de candele pitite-n iarbă, făcliile plopilor, păsările cerului albe. Un talaz de înviere învăluie lumea și trezește țărâna, odată cu scularea din giulgiu a lui Iisus. Ce nu învii și tu? Că dacă vei muri de tot, mortule pe jumătate, fratele meu, tu nu mai învii niciodată. N-ai lăsat în urma ta nici semnul … Citește mai departe
Category: Locuri de vizitat
Micile minunății de lângă noi
Mă-ndreptam spre „Kolojvari”, via Braniștea, și trecusem deja de intersecția ce duce la Dej – pentru întâia dată hotărâsem să ating Gherla prin Mintiul ei – când telefonul a început să sune insistent în geanta de umăr uitată pe bancheta din spate. Am oprit în prima parcare, întâmplător amplasată în fața unei biserici, dar cum anterior acestui moment gândurile îmi erau strâns legate de grijile puse pe ordinea de zi, nu luasem aminte în ce sat mă aflam, însă, pe parcursul conversației telefonice, aruncându-mi aiurea privirea, spre stânga, am întrezărit, răsărind din ceață, un șirag de ruine agățate de platoul … Citește mai departe
BEAT (de) CRIȚ(ă)
Beatitudinea resimțită la Criț a fost neașteptată și destul de neobișnuită. Sau altfel spus: din cale afară de neașteptată și de neobișnuită. Și asta nu pentru că termenul de criță are și înțelesul „din cale afară”, chiar dacă acest sătucuț, sfielnic ca un șoricel ascuns sub poalele pădurii, stă retras, dar numai la o distanță de câțiva pași depărtare- dobândind însă un plus de farmec și o magică intimitate – de drumul mare, ce se scurge ca și viața: când oblu, când mediocru (a se citi cotituri), ba cu o suită de suișuri, ba în amețitoare repezișuri, între Sighișoara și … Citește mai departe
Una-ntruna, pe la luna
Norman Vincent Peale cugeta cândva: „țintește către lună și chiar dacă ratezi, vei ateriza printre stele”, un gând similar rodind și în mintea lui William Clement Stone: „țintește către lună și dacă ratezi s-ar putea să nimerești o stea”. Desigur, respectivele îndemnuri de dezvoltare personală vizează, în principal, ridicarea ștachetei cât mai sus, în speranța că se va câștiga cât mai mult (fără a fi dezamăgit în caz de neatingere a obiectivului stabilit), dar ele pot fi folosite și ca punct de plecare în necesara încercare de depășire a așteptărilor pe care le-am așezat în calea pe care am apucat, … Citește mai departe
Nu ești CEPARI a fi
Cu un titlu ce parafrazează o cunoscută poezie, aparținând lui Ion Minulescu și care statuează încă din debut: „nu sunt ce par a fi, nu sunt nimic din ce aș fi vrut să fiu…”, o să-mi încep și eu periplul local și literar arătând că nu știa dimineața cumpătat însorită de luna mai unde mă vor conduce picioarele (iar o bună bucată de drum și roțile mașinii) în acea zi, ce demarase în chip obișnuit, intenția declarată, la plecare, fiind aceea de a ajunge în Rezervația „La sărătură” (de pe raza satului Blăjenii de Jos), mânat de dorința … Citește mai departe