Vecin cu veșnicia

„Un biet nemuritor la zidul morții” (cum cuvânta poetul Adrian Păunescu) este și Turnul Dogarilor.

Prima fortificație de piatră a Bistriței a fost ridicată pe Burich, pe dealul ce se înalță deasupra actualului cartier de case sugestiv denumit Subcetate. Ulterior, în anul 1463, Matei Corvin a încuviințat demolarea acesteia și edificarea unui zid de apărare, de aproape o mie de metri lungime și cam tot atâta pe lățime, cu rolul de a proteja orașul împotriva invaziilor. Măreața construcție, realizată în mare parte din piatra coborâtă cu carele de la vechea cetate și finalizată în anul 1485, era prevăzută cu treisprezece … Citește mai departe

Bunicuța Bistriței

Așa cum banii trec dintr-un buzunar în altul și cum averile se fac și se desfac – arbitrar sau după un algoritm rămas încă necunoscut -, cam tot așa, de-a lungul istoriei, au sărit și satele dintr-un stat în altul, fiind ocupate când de o seminție, când de alta, după cum s-au succedat la stăpânire.

Din punct de vedere rutier (rămas la reprobabilul stadiu de drum rudimentar), Someșul Mare este legat de Bistrița Aurie prin Pasul Rotunda, dincolo de care ne întâmpină o localitate cu o istorie unică, atipică: Cârlibaba. Aici, timp de secole – chiar și pe vremea descălecării … Citește mai departe

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă

Patrimoniul arhitectonic al Transilvaniei este formidabil și include un ansamblu de cetăți, castele nobiliare și biserici fortificate, precum și un șirag de târguri cu alură medievală și spectaculoase sate săsești ce pot constitui oricând puncte de real interes într-un circuit turistic de excepție. Tocmai de aceea, cred cu toată convingerea, că Transilvania merită valorizată și mai ales redescoperită, nu doar de către străini, ci și de către fiecare dintre noi.

Aici, de pildă, în inima Transilvaniei, se află un petec de pământ cu istorie îndelungată și întortocheată: Cetatea de Baltă – i se spunea așa pentru că era amplasată într-un … Citește mai departe

Făclia de cultură transilvană

Așa cum unii dintre locuitorii Bucureștiului nu s-au plimbat niciodată pe aleile din Cișmigiu și o parte dintre brașoveni n-au avut curiozitatea ori cutezanța de a-și vedea orașul de pe Tâmpa, tot așa nu ne facem timp, nici noi transilvănenii, pentru a merge în miezul dulce și duios al Ardealului, la Blajul cel poleit de istorie, deși pentru dus-întors e suficientă o singură zi.

Municipiul Blaj este așezat într-un loc minunat, unde Târnava Mare și Târnava Mică își unesc destinele și înspre care, din oricare parte ai sosi (Alba-Iulia, Mediaș sau Târgu-Mureș), ești nevoit să cobori la el de pe … Citește mai departe

Grădina raiului românesc

„Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să știe că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf.” – Gabriel Garcia Marquez

De toate aflăm așezate pe platoul montan al Apusenilor: vârfuri cu vederi panoramice, întinse șesuri carstice, chei, canioane și abrupturi stâncoase de-ți taie respirația, doline și avene înfricoșătoare, ghețari și peșteri răsfirate la tot pasul, izbucuri impresionante și lacuri limpezi, râuri care răsar și dispar, mândre poiene cu flori, o mulțime de sate și cătune cățărate pe spinările de munte și un păienjeniș de drumeaguri ce le leagă strâns și pe … Citește mai departe