O cale de-mpăcare

Mi-am amintit astăzi de o glumă având ca protagonist un tânăr avocat care, la scurt timp după preluarea biroului de avocatură, se întoarce încântat acasă și spune: „Tată, am pus punct final, prin împăcarea părților, la procesul cel vechi…”, răspunsul primit fiind memorabil: „Te felicit fiule, dar vreau să știi că din onorariile încasate pe parcursul acelui proces te-am întreținut la facultate.”

Sigur, din punct de vedere deontologic, avocatului îi revine îndatorirea de a-l informa onest pe client despre costurile și evoluția procesului, de a evalua și cântări în mod corect și realist, împreună cu acesta, șansele de câștig sau … Citește mai departe

Vecin cu veșnicia

„Un biet nemuritor la zidul morții” (cum cuvânta poetul Adrian Păunescu) este și Turnul Dogarilor.

Prima fortificație de piatră a Bistriței a fost ridicată pe Burich, pe dealul ce se înalță deasupra actualului cartier de case sugestiv denumit Subcetate. Ulterior, în anul 1463, Matei Corvin a încuviințat demolarea acesteia și edificarea unui zid de apărare, de aproape o mie de metri lungime și cam tot atâta pe lățime, cu rolul de a proteja orașul împotriva invaziilor. Măreața construcție, realizată în mare parte din piatra coborâtă cu carele de la vechea cetate și finalizată în anul 1485, era prevăzută cu treisprezece … Citește mai departe

Pâine, pentru mâine

În miezul rugăciunii rostită de către Iisus Hristos – singura, de altfel, și oferită doar cu titlu exemplificativ – este pusă „pâinea noastră cea de toate zilele…” (Matei 6:9). Nu e deloc de mirare, căci în discursul dur al izgonirii primilor oameni din rai se subliniază: „… blestemat este acum pământul din pricina ta; cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale…” (Genesa 3:17) Și să nu uităm că prima minune înfăptuită de Iisus Hristos (la nunta din Cana Galileii) s-a petrecut prin înmulțirea pâinii și ce alăturare ademenitoare de arome răsare din înmuierea ei … Citește mai departe

ReÎNVIERE

„ La fel ca și a te naște întâia oară, nu este nimic surprinzător să renaști, totul în natură este înviere. ” – Voltaire

Și omul renaște primăvara și se îmbracă în straie de speranțe noi, de înălțare și de curățare sufletească. Și n-ai cum să nu o faci când, din fiecare mugur, țâșnește și se răsfiră-n lume Dumnezeu. Da, chiar Dumnezeu, căci el nu sălășluiește doar în mâna întinsă la răscruce, în lacrima din colțul ochiului, în surâsul dulce de copil…, ci și în fiecare fir de iarbă, mlădiță și boboc de floare ce poartă-n sine un mister, la … Citește mai departe

Tudor Cătineanu

La ieșirea din Teaca – înspre Reghin -, de pe drumul ce urcă în serpentine strânse, printre podgorii, se deschide spre dreapta o întindere vălurită de dealuri domoale unde stau căptușite câteva sate, nu izolate, ci retrase în verde, în liniște… De aici, din primul cuib de case care ne întâmpină-n cale, din Ocnița a plecat în lume, singur și sigur pe el, profesorul Tudor Cătineanu (02.05.1942-04.04.2022).

Absolvent al Facultății de Filologie (promoția 1964) și al Facultății de Istorie și Filosofie (promoția 1971), cu un doctorat luat în filosofie în anul 1979, Tudor Cătineanu a fost profesor și șef al … Citește mai departe